Soarta a 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se decide la Bruxelles, după ce Comisia Europeană a acceptat să reanalizeze argumentele României privind reforma pensiilor magistraților. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a confirmat că discuțiile se poartă acum într-un spirit constructiv, iar un răspuns final este așteptat până la sfârșitul lunii martie.
O ușă deschisă la Bruxelles
Guvernul român a argumentat în fața oficialilor europeni că și-a îndeplinit obligațiile la timp, înainte de termenul limită de 28 noiembrie. Complicațiile au apărut ulterior, când procedurile, inclusiv contestarea legii la Curtea Constituțională de către Înalta Curte, au depășit calendarul agreat. Inițial, Comisia Europeană a refuzat să accepte justificările, dar o vizită la Bruxelles a schimbat perspectiva. „România a prezentat o situaţie foarte bine aşezată legal că eforturile Guvernului au fost îndeplinite înainte de termenul de 28 noiembrie, adică noi am trimis propunerea, şi că toată partea ulterior a fost procedurală – că ne-a întors CSM, că am avut Înalta Curte care a contestat la CCR – deci, am venit cu argumentaţie legală că tot ce am făcut a fost înainte de termenul de 28. Comisia Europeană iniţial nu voia să audă de nimic ce s-a întâmplat după 28”, a explicat ministrul Dragoș Pîslaru.
Discuțiile la nivel înalt au deblocat situația. „După vizita pe care am făcut-o împreună cu prim-ministrul şi ne-am întâlnit cu doamna von der Leyen şi am discutat de importanţa acestei reforme şi de modul în care ea este receptată în societate, Comisia Europeană a acceptat, atenţie, deocamdată – şi asta este ceea ce vă pot spune acum – să ia în considerare argumentele României într-un spirit constructiv. Asta nu înseamnă din ce vă spun eu acum că ne vor da toţi banii sau că ne vor da o parte din bani sau că nu vor da niciun ban. Dar ceea ce v-am spus acum reflectă exact, cu acurateţe, situaţia în care ne aflăm: că până la vizita pe care am avut-o la Bruxelles nu se punea problema să ne atingem de bani, iar acum se pune problema că ei analizează în spirit constructiv argumentele legale pe care noi le-am adus”, a detaliat ministrul.
Răspunsul vine până la finalul lunii martie
Întrebat despre un calendar precis pentru o decizie finală, șeful Investițiilor a oferit un orizont de timp clar. „Până la sfârşitul lunii martie”, a declarat Pîslaru. Totuși, există o mică întârziere cauzată de o nouă strategie a Comisiei Europene, care intenționează să lege analiza cererii de plată numărul 3 de cea cu numărul 4. „Deja avem o mică amânare, pentru că Comisia aşteaptă…Comisia ce face este aşa: având în vedere că cererea 3 este cerere complicată, o să facă o joncţiune de plată între cererile 3 şi 4. Şi cum noi pe cererea 4 avem de dat dovada că s-a adoptat bugetul şi dovada că am rezolvat problema de decarbonizare, în momentul ăla, practic, avem aprobarea cumulată a celor două, dar undeva noi lucrăm după asumpţia că înainte de sfârşitul lunii martie vom avea un răspuns”, a adăugat Pîslaru.
Decizia CCR a schimbat jocul
Un moment de cotitură în acest dosar a fost decizia Curții Constituționale, care a declarat legea privind pensiile magistraților ca fiind constituțională, respingând sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Într-o postare din 18 februarie, ministrul Pîslaru a subliniat importanța acestei hotărâri, luată cu 6 voturi din 9. „S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituţională tăierea pensiilor speciale ale magistraţilor.(…) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă de Curtea Constituţională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă şi un moment de cotitură în discuţia despre echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România”, scria ministrul la acel moment.
Acesta a promis că va depune toate eforturile pentru a salva fondurile europene. „În orele următoare voi avea discuţii cu oficialii europeni cu privire la această evoluţie a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan, vom putea în sfârşit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar şi în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale şi cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a conchis Pîslaru.
