Industria europeană a textilelor și îmbrăcămintei solicită o taxă de manipulare de aproximativ 10 euro pentru fiecare comandă mică livrată direct consumatorilor din afara Uniunii Europene. Cererea a fost lansată la Paris pe 1 septembrie de către EURATEX, Uniunea Franceză a Industriilor Modei și Îmbrăcămintei și Uniunea Industriilor Textile din Franța. Această sumă s-ar adăuga peste taxa vamală europeană temporară de 3 euro și peste taxa românească de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare sub 150 de euro.
O taxă fixă de 10 euro modifică drastic prețul final al comenzilor ieftine. Pentru un produs de 5 euro, o asemenea taxă dublează prețul bunului. În cazul unui produs de 50 de euro, taxa reprezintă 20 de procente din valoarea acestuia. Organizațiile justifică cererea prin costurile operaționale ridicate, deoarece autoritățile vamale trebuie să proceseze, să verifice și să controleze un volum uriaș de pachete mici.
Presiunea vine într-un moment în care regimul fiscal suferă modificări majore. De la 1 iulie 2026, Uniunea Europeană aplică o taxă vamală temporară de 3 euro pentru articolele din colete cu valoare de până la 150 de euro, eliminând astfel vechea scutire vamală. În România, de la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare o taxă separată de 25 de lei pentru fiecare colet din afara UE care conține bunuri cu o valoare comercială declarată sub pragul de 150 de euro. Măsura este reglementată prin Legea nr. 239/2025 și vizează livrările directe către consumatori.
Ministerul Finanțelor stabilește că obligația de plată a taxei românești aparține furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei care facilitează vânzarea. Așa cum precizează Financiarul, taxa logistică de 25 de lei readuce în atenție economia gri a platformelor Trendyol și Temu. Astfel, pentru o comandă online de valoare redusă din China se vor cumula taxa românească de 25 de lei, taxa vamală europeană de 3 euro și viitoarea taxă europeană de manipulare.
Reprezentanții industriei textile avertizează că taxa vamală de 3 euro nu acoperă costurile generate de volumul masiv de pachete. Dacă un pachet conține 10 articole de îmbrăcăminte din aceeași categorie tarifară, taxa rămâne blocată la 3 euro și nu crește proporțional cu numărul de produse. Se pot aplica mai multe taxe de 3 euro doar dacă pachetul include produse din categorii tarifare diferite.
Cifrele importurilor explică blocajele de la controlul vamal. În prima jumătate a anului 2025, coletele cu valoare redusă au generat 97,9 procente din numărul total de articole importate în UE, dar au reprezentat doar 2,1 procente din valoarea importurilor. Valoarea medie a unui articol din această categorie s-a oprit la aproximativ 8,82 euro. China reprezintă sursa principală a acestor pachete, iar industria textilă leagă expansiunea direct de fenomenul de modă rapidă, caracterizat prin volume imense de haine vândute ieftin pe platformele online.
Producătorii și comercianții europeni susțin că suportă costuri mari pentru a respecta regulile sociale, de mediu, fiscale și de siguranță, în timp ce produsele livrate individual din afara UE scapă de aceste verificări stricte. Taxa de 10 euro ar funcționa ca un instrument de repoziționare a fluxurilor logistice, obligând comercianții să consolideze comenzile, să importe cantități mai mari sau să utilizeze depozite din interiorul UE.
Organizațiile cer responsabilități clare pentru platformele de vânzări, care ar trebui să își asume rolul de importator în relația cu autoritățile. De asemenea, se solicită informații mai detaliate despre produsele livrate direct consumatorilor, pentru ca vămile să poată evalua riscurile și selecta coletele pentru supracontrol. Instituțiile europene au decis deja introducerea unei taxe de manipulare pentru coletele mici din afara UE, distinctă de taxa vamală de 3 euro. Aceasta din urmă va rămâne în vigoare până la 1 iulie 2028, moment în care va fi înlocuită de un sistem vamal nou, bazat pe un hub european de date vamale.
