România se menține pe locul 45 într-un clasament mondial care analizează calitatea vieții în 171 de țări. Cu un scor general de 74,49 din 100 în Indicele de Progres Social pentru 2025, țara noastră înregistrează un rezultat similar cu cel din 2024 (74,61). Astfel, România rămâne în a doua categorie valorică, deasupra a aproape 130 de națiuni, dar sub media statelor din Uniunea Europeană.
Puncte forte și slăbiciuni cronice
Analiza detaliată a datelor arată o imagine mixtă pentru țara noastră. România își îmbunătățește poziția la categoria nevoilor de bază, urcând pe locul 45, de pe 49 în 2024. Capitolele la care stăm cel mai bine sunt nutriția și îngrijirile medicale (locul 36 mondial) și locuințele (tot locul 36). Progrese vizibile s-au înregistrat și la capitolul apă și salubritate, unde am urcat de pe locul 72 pe 58.
Pe de altă parte, la categoria bunăstare s-a înregistrat o ușoară scădere, România ajungând pe locul 63, față de 61 anterior. Cele mai slabe performanțe, care trag în jos scorul general, sunt la sănătate și educație de bază, unde ne clasăm pe locul 86. Aceste capitole arată un decalaj serios față de state cu un produs intern brut pe cap de locuitor similar, precum Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia.
Banii nu aduc automat bunăstarea
Una dintre tendințele globale identificate în studiu este slăbirea legăturii dintre performanța economică și progresul social. Raportul arată că unele țări reușesc mult mai bine decât altele să transforme creșterea economică în bunăstare reală pentru cetățeni. De exemplu, deși Danemarca și SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al Statelor Unite este cu aproape 10 puncte mai mic. Mai mult, SUA și Letonia au rezultate similare la progres social, în contextul în care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jumătate față de cel american.
Această evoluție este vizibilă și la noi, după cum explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova. „Una dintre tendințele evidențiate de raport este slăbirea relației dintre performanța economică și progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluție este vizibilă și în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educația, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităților regionale. Pentru a avea o creștere economică cu efecte pozitive asupra nivelului de bunăstare a cetățenilor, sunt necesare măsuri care să asigure nu doar păstrarea ritmului de creștere a investițiilor publice și private (cu capital străin și local), ci și direcționarea lor strategică spre infrastructura socială și spre anumite regiuni geografice și industrii”.
Nordicii, campioni la calitatea vieții
La nivel global, țările nordice continuă să conducă detașat clasamentul. Norvegia rămâne și în 2025 pe primul loc în lume, cu un scor de 91,73. Este urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția, toate având scoruri de peste 90 de puncte. Chiar și în cazul acestor lideri se observă o stagnare sau chiar o ușoară scădere față de anul anterior.
Stagnarea este un fenomen global, studiul arătând că aproape o treime dintre țările analizate au înregistrat scăderi ale bunăstării sociale în ultimul an. Ca regiune, Europa înregistrează un scor general de 79,18 puncte, fiind pe locul al doilea după America de Nord, care are un scor de 82,1.
Cum stau marile economii ale lumii
Indicele de progres social al țărilor din grupul G7 a evoluat divers. Germania și Japonia conduc grupul, în timp ce Marea Britanie a coborât cinci poziții din 2011, ajungând în 2025 pe locul 18. Statele Unite au scăzut până pe ultimul loc în cadrul G7.
Dintre cele mai importante economii emergente, Brazilia rămâne cea mai performantă. În schimb, Pakistanul și Rusia sunt în scădere, declinul Rusiei fiind o consecință a invaziei Ucrainei în 2022. După ani de creștere constantă, începând cu 2021, îmbunătățirea progresului social în India și China a înregistrat un ritm mult mai lent.
