Prețul petrolului ar putea exploda la 180 de dolari pe baril, un scenariu extrem care ar declanșa în România „un eveniment de tip lebădă neagră” cu implicații devastatoare. Expertul în energie Eugenia Gusilov avertizează că măsurile actuale ale guvernului sunt insuficiente pentru a gestiona un șoc de asemenea proporții.
Scenarii extreme pe piața petrolieră
Avertismentul vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu persistă, iar Arabia Saudită analizează posibilitatea ca prețurile să atingă praguri istorice. Oferta globală a fost deja redusă de escaladarea conflictului și de atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran, Qatar și Arabia Saudită. Riscurile sunt amplificate de atacurile asupra navelor din Golful Persic, care ar putea bloca Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Prețurile au crescut deja cu circa 50% de la începutul conflictului, iar cotațiile țițeiului Brent au urcat până la aproximativ 119 dolari pe baril. Scenariile luate în calcul indică posibile creșteri spre 138-140 de dolari în perioada imediat următoare, 150 de dolari în aprilie și chiar 180 de dolari dacă perturbările continuă.
Măsurile Guvernului considerate insuficiente
Într-un astfel de scenariu, impactul ar depăși capacitatea actuală de reacție a autorităților. Eugenia Gusilov este tranșantă. „Dacă scenariul cel mai negru se adeverește, respectiv prețul ajunge la 150-180 de dolari/baril, avem de a face cu un eveniment de tip lebădă neagră, cu implicații care pot să fie devastatoare. Motiv pentru care, dacă suntem în scenariul acesta cel mai pesimist, care se poate transforma în lebădă neagră, măsurile pe care le are în vedere guvernul român la ora actuală sunt măsuri mai degrabă light, sunt de categorie ușoară, de intervenție”, a explicat expertul. Până acum, autoritățile au preferat intervenții limitate. „Vedem faptul că guvernul român ezită cu niște măsuri de pildă care să fie aplicate tuturor șoferilor. Guvernul român a mers pe varianta de măsuri țintite, transportatori, agricultori. Merge pe varianta de acciză flexibilă, deci soluția pe care o are Italia implementată. Adică, practic, nu vrea o intruziune brutală”, a spus Gusilov. Abordarea este una liberală și exclude din start plafonarea prețului. „În momentul de față, avem de a face cu un premier liberal, se exclude plafonarea prețului. Deci, practic, merg pe varianta de reducere a accizei, nu merg pe varianta de suspendare a accizei, nu merg pe varianta de reducere a TVA-ului, dar s-ar putea ca măsurile acestea mai ușoare pe care le gândesc ei de intervenție să nu fie suficiente dacă avem de a face cu un eveniment major de tip lebădă neagră. Adică ele sunt măsuri bune, dar pentru niveluri de intensitate ale crizei mai reduse”, a adăugat ea.
Un plan de intervenție pe mai multe niveluri
Soluția propusă de expert este un plan de măsuri structurat pe mai multe trepte, în funcție de evoluția crizei. „Cred că o soluție ar fi să gândim măsurile sau setul de măsuri pe nivel. Nivelul 1, țintit, transportatori, agricultori. Nivelul 2, încă ceva. Nivelul 3, și aici trebuie guvernul să vină și să stabilească ce înseamnă preț care declanșează o măsură mai severă sau o măsură mai radicală. Nivelul 3, de pildă, să meargă și mai departe”, a detaliat Eugenia Gusilov. Abordarea actuală riscă să fie rapid depășită de evenimente. „S-ar putea ca varianta aceasta de intervenție soft, de ajutorare țintită, să nu fie suficientă”, a mai spus expertul. Alte țări au deja implementate măsuri concrete. „Sunt țări ca Slovacia, unde se spune că prețul la ei în țară nu trebuie să fie mai mare decât în Austria. Dar avem mai aproape de casă Republica Moldova, care si a limitat cantitatea pe care o poți cumpăra la recipient. Adică nu plinul pe care ți-l faci, acolo nu există limită, dar dacă vrei să cumperi un anumit volum la recipient, acolo 20 de litri doar”, a explicat ea.
Categorii vulnerabile și efecte la nivel global
Dincolo de transportatori și agricultori, există și alte categorii vulnerabile care ar trebui incluse în schemele de sprijin. „Ar trebui să gândească nivel de răspuns pe mai multe nivele. De pildă, ce facem cu acele autobuze școlare, care depind de bugetele locale și care transportă elevii în localități unde nu există alternativa transportului public, unde nu ai metrou. Deci există și alte categorii care ar trebui ajutate, în afară de agricultori”, a atras atenția Gusilov. La nivel global, un petrol la 150-180 de dolari pe baril ar putea declanșa un lanț de efecte economice. Printre acestea se numără creșterea galopantă a inflației, majorarea dobânzilor și încetinirea bruscă a economiilor. Specialiștii avertizează și asupra unui fenomen cunoscut drept „distrugere a cererii”, care apare atunci când prețurile devin prea mari, iar consumatorii își reduc drastic consumul de combustibil.
