Guvernul italian a anunțat o reducere de 0,25 euro la prețul litrului de benzină, ca măsură directă de combatere a costurilor ridicate la energie. Anunțul vine în contextul în care liderii europeni, reuniți la Summitul de la Bruxelles, caută soluții pentru a frâna creșterea prețurilor, iar un grup de zece state, inclusiv România, cere relaxarea normelor de mediu.
Planul Italiei pentru a controla prețurile la pompă
În fața presiunii economice, guvernul italian a fost primul care a acționat decisiv. Premierul Giorgia Meloni a detaliat un pachet cu trei măsuri clare, concepute pentru a stabiliza prețul petrolului și pentru a oferi un sprijin real atât consumatorilor casnici, cât și transportatorilor profesioniști. Miza principală a planului este de a asigura o corelare directă între cotațiile internaționale ale țițeiului și prețul final afișat la pompă.
„În primul rând, vom reduce prețul benzinei cu aproximativ 0,25 euro pe litru, pentru toată lumea. În al doilea rând, vom introduce un credit fiscal în favoarea transportatorilor, echivalent cu creșterea costurilor cu combustibilul pe care acești șoferi o suportă. În al treilea rând introducem un mecanism anti-speculă. Cu alte cuvinte, dorim să legăm strict prețul aplicat consumatorilor de către companiile petroliere și distribuitori de evoluția reală a prețului internațional al petrolului brut”, a afirmat Meloni.
Independența energetică devine prioritatea Europei
Discuțiile tensionate de la Summitul de la Bruxelles, inflamate de conflictul din Iran, au scos în evidență vulnerabilitatea energetică a continentului. Urgența situației a fost subliniată de premierul Belgiei, Bart De Wever, care a cerut acțiuni imediate.
„Reducerea prețurilor la energie este și a fost încă dinaintea izbucnirii conflictului din Iran prioritatea agendei noastre la nivel național și, cred eu, și la nivel european. Acum e urgent să găsim soluții”, a punctat De Wever.
Viziunea pe termen lung a Uniunii Europene este clară: singura cale de a evita crize similare în viitor este creșterea producției interne de energie. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a avertizat însă că tranziția verde trebuie implementată pragmatic. „Trebuie să creștem producția internă de energie. E singura cale de a deveni independenți. Trebuie să urmăm tranziția către energie verde, ținând cont de specificul fiecărei țări și de industriile care sunt mari consumatoare de energie”, a adăugat Costa.
România și alte 9 state cer o pauză de la Pactul Verde
În acest context economic dificil, România s-a alăturat unui grup de nouă alte state membre pentru a trimite o scrisoare comună Comisiei Europene. Documentul solicită o relaxare temporară a normelor de mediu impuse industriei prin Pactul Verde (Green Deal).
Liderii celor zece țări, printre care se numără și semnătura Președintelui Nicușor Dan, argumentează că presiunea financiară a devenit insuportabilă. Ei susțin că fabricile nu pot fi forțate să absoarbă costuri din ce în ce mai mari pentru taxele de poluare într-un ritm accelerat, în special când prețul energiei atinge niveluri record. Propunerea lor vizează menținerea sprijinului actual pentru marile industrii pe o perioadă mai lungă și o retragere treptată a acestuia, pentru a permite companiilor să se adapteze. Termenul limită propus pentru un răspuns de la Comisia Europeană este sfârșitul lunii mai.
Conflictul din Iran, o nouă sursă de îngrijorare
Pe lângă dezbaterile economice, la Bruxelles a apărut și o temere de ordin geopolitic. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, și-a exprimat îngrijorarea că noul conflict din Iran ar putea eclipsa războiul din Ucraina, deviind atenția și resursele comunității internaționale.
„Teama mea e că războiul din Iran va distrage atenția de la conflictul din Ucraina. Și cred că deja se întâmplă asta”, a mărturisit Nausėda, subliniind o nouă provocare pentru unitatea europeană.
