Premierul Ilie Bolojan a anunțat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și un pachet de sprijin de peste 600 de milioane de lei pentru transportatori. Măsurile vin ca răspuns la criza combustibililor, declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu, iar șeful Executivului avertizează că „toate țările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție”.
Într-o postare pe Facebook, premierul a explicat că, la o lună de la începerea conflictului, „efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne”. Acestea se traduc prin „creșterea prețurilor la combustibili, la îngrășăminte pentru agricultură și prin rate ale dobânzilor mai mari”. Scenariul se poate agrava. „Dacă se prelungește conflictul, creșterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflația va crește la nivel global”, a avertizat Ilie Bolojan.
Sprijin pentru transportatori și agricultori
Guvernul a alocat sume importante pentru a susține sectoarele economice direct afectate de scumpiri. Transportatorii beneficiază de un ajutor consistent, menit să atenueze impactul costurilor ridicate cu motorina. „În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri și pentru urgentarea decontărilor. Susținerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, prețul final al oricărui produs fiind influențat de costul transportului”, a detaliat premierul.
Și agricultorii primesc sprijin. Executivul a decis prelungirea rambursării accizei de 2,7 lei/litru până în 2026. „Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăți pentru ultimele luni ale anului trecut”, a adăugat Bolojan. În paralel, s-a intervenit pentru a stopa specula. „Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creșterea speculativă a prețurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creșterilor de prețuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieșite din rafinăriile din țară, creșterea prețului a fost limitată sau chiar prețurile au scăzut. Asta s-a văzut în prețul la stații, la unele rețele de benzinării”, a mai afirmat șeful Guvernului.
De ce scade acciza doar la motorină cu 30 de bani
Guvernul a aprobat vineri o ordonanță de urgență care reduce cu 11% acciza la motorina standard, echivalentul unei ieftiniri de 30 de bani pe litru. „Asta înseamnă un preț mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marți. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar”, a informat Ilie Bolojan.
Decizia de a reduce acciza doar pentru motorină are o justificare strict economică. „În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creșterile de preț au fost duble față de cele de la benzină. si, costul motorinei afectează prețul transportului de mărfuri și de călători, costul pentru funcționarea mașinilor și utilajelor grele din construcții și industrie, prețurile din economie, în general, și, implicit, costul vieții.”
Taxa de solidaritate și încasările la buget
Pentru a acoperi parțial aceste cheltuieli, Executivul a introdus o taxă de solidaritate, care supraimpozitează profiturile excepționale ale companiilor ce exploatează țițeiul românesc. „Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parțial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanțelor, ar urma să se încaseze între 90 și 100 de milioane lei lunar, în funcție de prețurile țițeiului.”
Premierul a respins ideea că statul ar beneficia de pe urma scumpirilor. „Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor la carburanți. Dimpotrivă.” Deși încasările din TVA cresc teoretic odată cu prețul, realitatea este diferită. La un preț mediu de 10-10,2 lei, „s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei”. Explicația este că „sub jumătate din vânzările de carburanți se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul”. În final, banii se întorc în economie, iar efortul bugetar rămâne mare. „Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm.”
Costurile indirecte pot afecta echilibrul bugetar
Ilie Bolojan a atras atenția și asupra costurilor indirecte, care pot fi chiar mai mari pentru bugetul de stat. „Creșterea generală a prețurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creșterii economice și afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creșterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungește, costurile cu dobânzile pot crește mare, afectând echilibrul bugetar”.
