Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a lansat un avertisment serios privind sustenabilitatea finanțelor publice ale României. Potrivit oficialului, cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la un nivel alarmant de 3% din Produsul Intern Brut în bugetul pentru anul 2026, reprezentând aproape jumătate din deficitul bugetar asumat.
Aceste cifre, care indică o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat, nu includ riscurile suplimentare generate de tensiunile globale. Deficitul bugetar asumat pentru 2026 este de 6,2% din PIB, iar costurile de finanțare a datoriei publice devin o prioritate esențială pentru stabilitatea economică a țării.
Tensiunile politice costă miliarde de euro
Cosmin Marinescu a subliniat că reducerea costurilor de finanțare a datoriei depinde direct de disciplina fiscal-bugetară și de stabilitatea politică. „În bugetul anului 2026, cheltuielile cu dobânzile cresc, îngrijorător sustenabilităţii, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Iar deficitul asumat de 6,2% din PIB nu include, atenţie, riscurile în creştere ale tensiunilor globale actuale”, a transmis viceguvernatorul BNR.
Oficialul a adăugat că atingerea acestui obiectiv necesită o strategie pe termen lung. „De aceea, reducerea costurilor de finanţare a datoriei este o prioritate esenţială. Însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară, nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, precum şi administrarea judicioasă a datoriei, prin gestiunea adecvată a structurii acesteia pe scadenţe”, a explicat Marinescu.
Stabilitatea politică este un factor cheie, însă atmosfera recentă din Parlament ridică semne de întrebare. „Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politică şi consecvenţă de decizie. Din păcate, şi aceste exigenţe par supuse volatilităţii, dacă ne raportăm la atmosfera tensionată care a însoţit aprobarea bugetului în Parlament„, a spus el. Consecințele instabilității se măsoară în bani. „În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, prin creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi prin presiuni sporite asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung să se cifreze, uneori, la sume de ordinul miliardelor de euro, şi trebuie evitate”, a avertizat viceguvernatorul BNR.
Semnale îngrijorătoare din industrie
Dincolo de cifrele macroeconomice, economia reală prezintă deja semne de încetinire. Datele pentru luna ianuarie 2026 sunt îngrijorătoare, arătând o scădere de 3,9% în industrie. În același timp, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a suferit o contracție abruptă de 9,1%.
Situația este agravată de veștile privind restructurări la companii importante pentru exporturile României, precum Dacia și Azomureș. Aceste evoluții adâncesc pesimismul privind starea economiei. „Sunt realmente îngrijorătoare anumite semnale despre restructurări şi disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie”, a punctat Marinescu.
Inflația și dilema BNR
Nici pe frontul inflației perspectivele pe termen scurt nu sunt optimiste, o relaxare a presiunii asupra prețurilor lăsându-se așteptată. „Estimăm că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului”, a declarat Cosmin Marinescu.
În acest context, Banca Națională a României se află într-o poziție delicată, fiind nevoită să navigheze o situație fără soluții simple. BNR încearcă „să evite să pună sare pe rană prin creşterea ratei dobânzii de referinţă, dar şi de a evita să pună gaz pe foc, într-un context financiar dominat de riscuri multiple.”
Context extern complicat, dar cu un avantaj energetic
Tabloul economic este complicat și de factorii externi, în special de războiul din Orientul Mijlociu. Conflictul generează volatilitate pe piețele energetice, iar efectele se propagă rapid în economie, de la costurile de transport la cele de producție. Cu toate acestea, România deține un avantaj. Dependența energetică a țării față de importuri este de doar 30%. Acest procent este considerabil mai mic în comparație cu alte state din regiune, precum Cehia (39%), Polonia (46%), Ungaria (49%) și media Uniunii Europene, care se situează la 57%.
Investiții record, condiționate de implementare
O notă pozitivă vine din bugetul pentru 2026, care prevede alocări pentru investiții de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Totuși, Cosmin Marinescu avertizează că aceste cifre nu garantează automat realizarea proiectelor de infrastructură. Succesul depinde de capacitatea administrativă de a implementa proiectele, în special cele finanțate din fonduri europene.
„Realizarea integrală a investiţiilor asumate nu se poate face fără creşterea capacităţii administrative de implementare, mai ales a proiectelor de investiţii bazate pe fonduri europene. Iar aici nu este vorba doar de eforturile guvernului, ci ale tuturor autorităţilor publice, centrale şi locale”, a spus oficialul BNR. Mesajul său final a fost un îndemn direct și clar: „Insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene.”
