Scumpirile produselor din magazine nu sunt cauzate de prețul energiei electrice, susține Gabriel Andronache, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Conform datelor oficiale, consumatorii noncasnici au plătit un preț neschimbat de 1,16 lei pe kilowatt-oră și după eliminarea schemei de plafonare, iar cauzele majorărilor de la raft ar trebui căutate în altă parte.
Prețul pentru firme a rămas neschimbat
Analizele ANRE arată că firmele nu au înregistrat costuri mai mari la electricitate după ce schema de sprijin a fost eliminată. Situația este diferită însă pentru o parte a consumatorilor casnici. „Consumatorul noncasnic, la ieșirea din schemă, a plătit același preț în realitate. Era undeva la 1,16 lei și, după, în luna iulie, conform datelor și analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei”, a explicat oficialul ANRE. Majorările au fost resimțite în special de populație. „Cel care a fost afectat de creștere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de kilowați, cu acele praguri de 100, 255 și 300. Dacă ne gândim că prețurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate că nu este din cauza energiei”, a subliniat vicepreședintele ANRE, care a adăugat că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”.
Nevoia de mai multă producție pentru a reduce prețurile
Soluția pentru obținerea unor prețuri mai mici pe termen lung constă în creșterea producției locale și în dezvoltarea interconexiunilor energetice. În ultimul deceniu, prețul energiei electrice a crescut de la aproximativ 36-39 de euro pe megawatt-oră la circa 108 euro. „Ne dăm seama că avem nevoie de producție. Acesta este principalul scop și principalul obiectiv. Și interconexiuni”, a punctat Gabriel Andronache. Acesta a oferit exemplul Italiei, care are un preț al energiei mai mare decât România, deși importă masiv din Franța, o țară cu producție excedentară. „Franța exportă foarte mult și peste 80% din exportul ei merge direct către Italia, aproximativ 45 de terawați anual, aproape de consumul României, care este de circa 54 de terawați anual”.
România exportă ieftin și importă scump
O problemă strategică identificată pe piața de energie din România este legată de modul în care se realizează schimburile comerciale. Țara noastră vinde energie atunci când prețurile sunt scăzute și cumpără atunci când acestea ating valori ridicate, o practică ce menține costurile sus și afectează deciziile investitorilor. „Noi exportăm pe vârf de producție, unde prețul e mic, și importăm pe seară și dimineața, pe vârf de sarcină, unde prețurile sunt mari”, a precizat Andronache.
Stocarea energiei, o soluție pentru echilibru
Vicepreședintele ANRE consideră că echilibrul pieței poate fi atins prin dezvoltarea unor capacități de stocare a energiei. Acestea ar permite utilizarea surplusului de producție din timpul zilei în orele de vârf de consum. „Vârful de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare”, a explicat el. La finalul anului 2025, România avea o capacitate de stocare dispecerizabilă de 593 de megawați. În același an, au fost scoase din uz capacități de producție de circa 850 de megawați, dintr-un total de 1.048 MW ce trebuiau închise conform angajamentelor. Un semnal pozitiv vine din partea producătorilor și prosumatorilor, care își modifică tot mai des autorizațiile pentru a include și sisteme de stocare, adaptându-se astfel noilor realități din sectorul energetic.
