România se pregătește pentru o reformă amplă a sistemului spitalicesc, cu schimbări radicale în modul de plată a gărzilor pentru medici. Ministerul Sănătății a anunțat o reclasificare a spitalelor, împărțind unitățile în doar patru categorii, dintre care 45 vor fi declarate strategice.
Această inițiativă vizează combaterea epuizării personalului medical și a lipsei acute de medici, introducând un sistem de plată diferențiat, bazat pe performanță și complexitatea cazurilor tratate.
Gărzi pe trei niveluri, plătite după complexitate
Criza de personal din spitale, în special în specialități critice precum neurologia sau cardiologia, a dus la ore de gardă epuizante și subplătite. Pentru a atrage medicii, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune un sistem de plată diferențiat, inspirat din modele europene, care va include trei tipuri de gărzi, fiecare cu un tarif propriu.
Prima categorie este garda de monitorizare, dedicată medicilor care se ocupă exclusiv de pacienții deja internați. A doua este garda la domiciliu, unde medicul poate fi chemat la spital doar la nevoie, fiind remunerat cu un procent din tariful gărzii de monitorizare. Vârful de lance este garda de urgență, destinată tratării cazurilor noi și complexe, care va beneficia de un tarif superior, recunoscând efortul și presiunea.
Ministrul Rogobete a explicat logica din spatele deciziei: „Nu este normal ca o gardă în Spitalul de Urgență din București să fie plătită la fel ca o gardă într-un spital orășenesc, unde nopți la rând nu se prezintă niciun pacient. Nu îmi doresc să creștem tariful de gardă în mod uniform, fără să ținem cont de performanță și complexitatea cazurilor.”
Modelul este similar cu cel din Franța, unde o gardă solicitantă este mult mai bine plătită, iar după 16-17 ore de muncă, medicul nu are voie să lucreze a doua zi, conform declarațiilor lui Cristian Mihalea, neuroradiolog intervenționist la Paris. Planul ministrului include și un proiect pilot în mai multe spitale de urgență, unde durata gărzii va fi redusă la 12 ore. Noile reguli ar trebui să intre în vigoare în cel mult trei luni.
Reclasificarea spitalelor și cele 45 de unități strategice
O altă componentă majoră a reformei este simplificarea sistemului de clasificare a spitalelor, de la opt categorii la doar patru. Dintre acestea, o categorie va fi dedicată spitalelor de importanță strategică, o listă care va cuprinde inițial 45 de unități din toată țara. Vor fi incluse spitale județene de urgență, unități din sistemul de apărare și spitale de psihiatrie și măsuri de siguranță.
Acestea vor fi selectate pe baza unui chestionar de autoevaluare care ține cont de serviciile oferite, dotări și resursa umană. Ministrul Alexandru Rogobete a dat asigurări că spitalele care nu prind lista strategică nu vor fi afectate la modul de finanțare. „Cei care nu intră în categoria de spitale strategice nu vor fi afectați la modul de finanțare. Nu înseamnă că dacă nu este situat strategic cineva o să vină să reducă tarifarea”, a declarat ministrul.
El a amintit că modelul de plată a spitalelor nu a mai fost actualizat de 14 ani și a promis că „pentru toate spitalele va exista o creștere a tarifului pe caz ponderat”. Lista spitalelor strategice nu va fi definitivă, o unitate putând fi inclusă ulterior dacă îndeplinește criteriile sau, invers, exclusă dacă nu mai respectă indicatorii de performanță.
Controversa Spitalului Colțea
Promisiunile ministerului nu au calmat însă spiritele. Cazul Spitalului Colțea din București, o unitate cu peste trei secole de istorie și un centru de excelență în hemato-oncologie și ORL, este emblematic. Deși primește urgențe din tot sudul țării, spitalul nu se califică pentru a fi considerat strategic. Motivul invocat este că specialitățile sale nu se regăsesc printre criteriile de încadrare, iar unitatea nu are o Unitate de Primiri Urgențe în structura sa clasică.
Conducerea spitalului se teme de consecințe financiare grave. Managerul interimar, prof. dr. Letiția Coriu, a tras un semnal de alarmă: „În momentul în care intrăm în strategice, vom primi maximum de bani per caz rezolvat. Dacă nu suntem în această zonă, vom primi mult mai puțini bani per caz rezolvat. Probabil că vom fi nevoiți, în cazul în care vom fi subfinanțați, să nu mai facem gărzi de urgență în aceste domenii.”
Răspunsul ministrului Rogobete a fost tranșant: Colțea „nu pierde nimic” și va rămâne cu aceeași finanțare. Neîncadrarea nu are legătură cu specialitatea oncologică, ci cu lipsa altor servicii medicale necesare. Managerii altor spitale, precum dr. Rareș Pop de la Spitalul Județean Baia Mare, subliniază că statutul de spital strategic trebuie să vină la pachet cu „o finanțare predictibilă, investiții în infrastructură și politici coerente în ceea ce privește resursa umană”.
Etapele următoare ale reformei
Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet legislativ mai amplu care modifică Legea reformei în domeniul sănătății nr. 95/2006. Scopul declarat este eficientizarea folosirii banilor publici și asigurarea unui acces mai echitabil al pacienților la servicii medicale.
În următoarele trei luni, sistemul de gărzi ar trebui să devină funcțional, cel puțin în faza de proiect pilot. În paralel, lista celor 45 de spitale strategice va fi finalizată. Noul model de finanțare, bazat pe tarife actualizate după 14 ani de stagnare, va fi implementat. Miza este atragerea medicilor înapoi în sistemul de gărzi și asigurarea unei finanțări corecte, bazate pe performanță, pentru toate spitalele din țară.
