Demiterea recentă a Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură a aruncat scena politică românească într-o criză profundă, cu efecte imediate asupra stabilității economice. La Palatul Cotroceni se caută soluții urgente pentru un nou executiv, însă calculele parlamentare se complică vertiginos pe fondul unor poziționări radicale. Mediul de afaceri privește cu îngrijorare acest blocaj instituțional, știind prea bine că lipsa deciziei politice se traduce prin costuri reale pentru companiile din economia națională.
Blocajul matematic din Parlament
Iar matematica parlamentară este una rece, implacabilă, care nu lasă loc de interpretări atunci când vine vorba de formarea unei majorități solide. Senatorul Petrișor Peiu (președintele Consiliului de conducere al AUR) a clarificat poziția formațiunii sale privind negocierile actuale, respingând din start ideea de a sprijini un cabinet de tranziție. Declarațiile sale arată o inflexibilitate care reduce mult opțiunile aflate pe masa președintelui. „În primul rând, noi, ca partid AUR nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte. E logic. Eu cred că niciun partid serios nu poate să facă asta. Deci nu cred că există noțiunea de guvern minoritar, adică un guvern pentru a fi învestit trebuie să aibă votul tot a 233 de parlamentari, cum a fost și ieri la moțiune, deci are o majoritate”, a declarat oficialul.
Cifrele vorbesc de la sine.
Negocieri izolate si incertitudine
Pentru dumneavoastră, ca antreprenori sau investitori, o astfel de abordare politică înseamnă prelungirea perioadei în care ministerele cheie funcționează la cota de avarie. Fără miniștri cu puteri depline, licitațiile publice stagnează, iar deciziile fiscale majore sunt amânate pe termen nedeterminat. Numai că discuțiile pentru formarea unei noi coaliții par să excludă anumiți actori politici încă din faza incipientă. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări exclusiv cu partidele pro-occidentale, în încercarea de a identifica o soluție viabilă și rapidă pentru deblocarea aparatului de stat. Întrebat direct dacă liderii partidului său au primit o invitație oficială la aceste negocieri de la Cotroceni, răspunsul reprezentantului AUR a fost extrem de clar. „Din câte știu eu, absolut niciunul, dar nici nu cred că era de așteptat, după cum a comunicat domnul președinte”, a precizat acesta. Până la urmă, izolarea politică asumată sau impusă complică și mai mult ecuația guvernării într-un moment critic pentru finanțele țării. Așa cum relata marți dimineață Financiarul într-o analiză detaliată a crizei, scenariile vehiculate în prezent variază de la refacerea vechii coaliții până la o nouă alianță politică de conjunctură.
Costul real al incertitudinii
E drept că piețele financiare detestă incertitudinea, iar investitorii care văd cum România rămâne fără o direcție clară își pun deja întrebări serioase despre capacitatea statului de a gestiona deficitul bugetar, o problemă stringentă pentru orice economie. V-ați gândit vreodată cât de repede se traduce o criză politică prelungită într-un curs valutar nefavorabil pentru ratele dumneavoastră la bancă? Când leul se depreciază pe fondul lipsei de încredere a investitorilor străini, prețurile la materiile prime importate cresc automat, lovind direct în marjele de profit ale companiilor locale și, implicit, în buzunarele consumatorilor. Căderea unui guvern oprește brusc o serie de inițiative legislative menite să regleze dezechilibrele macroeconomice, de la taxarea muncii la acordarea subvențiilor vitale pentru energie. Când aparatul administrativ intră în regim de așteptare, primele care suferă sunt firmele private care depind de clarificări legislative. Fiecare zi de întârziere în formarea unui nou cabinet costă economia reală sume uriașe prin oportunități ratate și investiții înghețate. Băncile devin mai precaute în acordarea liniilor de creditare pentru sectorul privat, anticipând posibile derapaje fiscale din partea unui stat condus de o coaliție vulnerabilă.
Un viitor fragil pentru Romania
Și lucrurile nu se opresc aici, deoarece orice formulă de compromis riscă să se lovească de aceleași bariere ideologice care au generat actualul impas. Formarea unei noi majorități se dovedește a fi un test de anduranță, iar perspectivele unui executiv stabil par din ce în ce mai îndepărtate. „Eu v-am spus și ieri. Dacă toți liderii politici își păstrează ceea ce au spus sau promis înainte de moțiunea de cenzură, nu văd cum se poate face o majoritate. Și orice altă majoritate s-ar face va fi fragilă. Chiar dacă până la urmă se va răzgândi un lider politic, doi lideri politici se pot răzgândi, dar majoritatea tot fragilă va fi, că problemele rămân nu dispar”, a spus Peiu în Parlament. Dar instabilitatea cronică este exact mediul toxic de care capitalul fuge. Pentru a aproba bugete, pentru a trece reforme fiscale cerute de organismele internaționale și pentru a atrage fonduri europene, un guvern are nevoie de o susținere solidă, nu de negocieri la baionetă purtate înaintea fiecărei ședințe de plen. În timp ce senatorul a reiterat public faptul că formațiunea sa respinge complet varianta unui executiv minoritar, partidele parlamentare continuă discuțiile de culise încercând să găsească acel număr magic de 233 de voturi necesare învestirii.
