Prețul îngrășămintelor a crescut masiv în doar câteva luni, ajungând de la 500 de euro la 800 de euro pe tonă. Cauza principală este o taxă europeană pe carbon, contestată de eurodeputatul român Daniel Buda. Acesta a solicitat oficial Comisiei Europene să renunțe la mecanismul care îi afectează direct pe fermieri.
O taxă de mediu cu efecte dure în buzunar
Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) a intrat în vigoare la începutul anului și se aplică importurilor. Europarlamentarul Daniel Buda a subliniat că taxa se traduce direct în costuri mai mari pentru agricultori. „CBAM este o taxă aplicată produselor importate din afara Uniunii Europene inclusiv îngrășămintelor. În teorie, scopul este să protejeze mediul. În practică, însă, această taxă se regăsește direct în costurile fermierilor europeni”, a explicat Buda.
Impactul financiar este substanțial pentru producători. „Asta înseamnă că un fermier din Europa plătește mai mult pentru aceleași îngrășăminte de care are nevoie ca să producă hrană. Iar îngrășămintele nu sunt un lux, sunt esențiale. Ele pot reprezenta până la 30% din costurile totale ale unei ferme. Mai mult, această taxă adaugă, în medie, aproximativ 15% la prețul îngrășămintelor importate”, a mai adăugat europarlamentarul. Consecințele se văd deja în competitivitatea fermierilor europeni. „Fermierii europeni produc mai scump decât competitorii din afara UE. Realitatea este una dură: costurile cresc constant, iar mulți fermieri se întreabă cât mai pot rezista”.
„Profituri mai mici, riscuri mai mari”
Într-un mesaj direct adresat agricultorilor, Daniel Buda a prezentat situația fără ocolișuri, explicând presiunea uriașă de pe umerii producătorilor. „Dragi fermieri, astăzi mă adresez vouă. Știu prin ce treceți. Costurile pentru creșterea culturilor cresc în fiecare zi. Îngășămintele reprezintă până la 30% din costurile voastre”, a transmis acesta.
Creșterea prețurilor la îngrășămintele azotoase este una dintre cele mai mari provocări. „Iar în doar câteva luni de zile, prețurile au explodat pentru îngășăminte azotoase de la 500 de euro la 800 de euro pe tonă. Aceasta înseamnă un singur lucru: profituri mai mici, riscuri mai mari și o presiune uriașă pe fiecare fermă”, a continuat Buda.
Pericol pentru securitatea alimentară
Efectele acestei taxe depășesc granițele fermelor și ar putea genera un risc sistemic. Potrivit europarlamentarului, taxa CBAM, care adaugă 15% la costul importurilor, agravează o situație deja tensionată în agricultură. Fără o intervenție rapidă, consecințele s-ar putea resimți în prețurile alimentelor pentru toți consumatorii.
Daniel Buda avertizează că miza este mult mai mare decât profitabilitatea unor afaceri. „Dacă nu acționăm rapid, riscăm nu doar falimente în agricultură, ci și probleme serioase pentru securitatea alimentară. De aceea este nevoie de măsuri clare, rapide și corecte. Deoarece fără fermieri nu există viitor, nu există securitate alimentară. În acest context, am adresat Comisiei Europene o scrisoare prin care am cerut acesteia să renunțe la taxa CMAB”, a încheiat Daniel Buda.
