Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a calificat recent situația repatrierii fiicei lui Victor Ponta drept „o eroare regretabilă”. Aceasta a acuzat existența unei comunicări neoficiale la nivel consular. Reacția vine după ce familia Ponta a susținut că fiica lor, Irina, a fost blocată intenționat în Emirate și eliminată de pe lista unui zbor de evacuare, alături de alți 28 de copii.
Comunicare paralelă la consulat
Scandalul a izbucnit după ce Daciana Sârbu și Victor Ponta au declarat public că fiica lor, Irina, aflată într-o tabără cu alți 28 de copii, a fost împiedicată să se întoarcă în țară. Zborul fusese organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Potrivit Antena3, Daciana Sârbu a anunțat intenția de a depune plângere penală împotriva ministrului Oana Țoiu, pe care o consideră direct responsabilă pentru situație.
Chemată în Parlament pentru a oferi explicații, Oana Țoiu a admis existența unor probleme de procedură. Ministrul a subliniat că MAE nu avea înregistrat oficial niciun caz de minor neînsoțit. „Atât Ministerul Afacerilor Externe din România, că şi Ministerele Afacerilor Externe din celelalte ţări, care gestionăm celulele de criză, în acest moment avem ca prioritate siguranţa cetăţenilor şi întoarcerea acasă a cât mai multor dintre ei, prin mecanisme comerciale facilitate şi zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile”, a declarat Oana Țoiu.
Țoiu a explicat că informațiile despre fiica soților Ponta nu au urmat circuitul formal. „În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit”, a precizat ministrul. Ea a recunoscut că a fost informată de consulul din Dubai despre „cazul special al unei minore neînsoțite”. De asemenea, a adăugat că „evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor”.
Planul de evacuare fără minori neînsoțiți
Ministrul de Externe a precizat că planificarea zborului de repatriere nu includea categoria de minori neînsoțiți. Această decizie s-a bazat pe faptul că nicio solicitare de acest tip nu fusese înregistrată oficial. „În celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare. Nu aveam nicio categorie de minori neînsoţit, nici în formularele noastre oficiale nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cereri de la părinţii niciunui minor neînsoţit”, a detaliat Oana Țoiu.
Ministrul a relatat și discuția purtată cu consulul pe această temă. „În momentul în care consulul m-a întrebat în acest caz aparte ce are de făcut, i-am reamintit consulului că grupul era finalizat ca şi categorii vulnerabile, cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor arocate României şi că dacă ia o decizie privind modificarea grupului respectiv […] trebuie să garanteze că s-a asigurat că informaţia respectivă ajunge la toţi cei din grupurile vulnerabile care s-au înscris pe platformele informaţie”, a explicat Țoiu.
Acuzațiile familiei Ponta și ancheta internă
De cealaltă parte, Daciana Sârbu a declarat că fiica sa a fost dată jos din autocarul care transporta copiii spre aeroport. Motivul invocat ar fi fost că Irina ar reprezenta „o vulnerabilitate” din cauza numelui pe care îl poartă. Fata ar fi rămas singură în consulatul României, până când familia a găsit localnici care să o ajute.
Oana Țoiu a recunoscut legitimitatea demersurilor părinților. Cu toate acestea, a insistat pe datoria instituțiilor de a respecta procedurile. „Este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil, este însă datoria unei instituţii să acorde informaţii relevante la timp, tuturor cetăţenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale”, a afirmat ministrul.
Ministrul a promis o anchetă internă pentru a stabili cine din consulat a purtat discuțiile neoficiale. „În ceea ce priveşte cine din consulat a avut aceste conversaţii aici va exista o evaluare dedicată. În acest moment, indiferent care persoană din consulat a avut aceste conversaţii, este o responsabilitate care este şi colectivă, nu doar individuală”, a conchis Țoiu.
