Lisav Eissat, fundașul de 21 de ani al României și al lui Bristol, leagă încrederea cu care joacă astăzi de întâlnirea cu Mircea Lucescu. Antrenorul care l-a debutat la națională în urmă cu un an l-a ajutat să intre într-un grup în care nu cunoștea pe nimeni. Fotbalistul are acum 6 selecții.
Întrebat despre fostul selecționer, Lisav Eissat, fundaș la Bristol și internațional român, a răspuns în interviul pentru GSP: „Sincer, îmi dau lacrimile când trebuie să vorbesc despre Mircea Lucescu!”.
Legătura cu antrenorul a rămas și după moartea acestuia. „De fiecare dată când sunt în România, e obligatoriu să fac un drum la cimitir, să-i vizitez mormântul”, a povestit Eissat.
Debutul împotriva Moldovei l-a prins titular. După partidă, Lucescu apreciase maturitatea lui și spusese că îl convinsese. Pentru jucător, susținerea venită atunci, la 20 de ani, a contat într-un moment în care trebuia să se adapteze unei reprezentative noi.
La prima lor discuție, antrenorul l-a întrebat despre familie. S-a preocupat și de felul în care era primit la lot, între alți 20-23 de fotbaliști. Eissat spune că acele gesturi l-au făcut să simtă repede că aparține echipei.
Discuțiile au continuat cu fotbalul: cum să folosească agresivitatea, apreciată de Lucescu, și cum să-și îmbunătățească partea tehnică. Fundașul îi atribuie antrenorului transformarea unor slăbiciuni în calități și curajul de a juca fără teamă. Își amintește și că acesta îi prezicea un viitor la cluburi de top.
Despre dispariția lui Lucescu, fotbalistul a adăugat: „Așa de rău îmi pare că a plecat dintre noi! Fie-i țărâna ușoară!”.
Eissat învață româna și vrea să ajungă la Dorohoi cu bunica
Născut în Israel, cu rădăcini românești din partea mamei, Eissat a jucat pentru Israel la tineret înainte să aleagă România la seniori. Contactele cu federația română existau de mai mult timp. Costin Curelea a discutat cu el și l-a urmărit de două ori în partidele disputate de Maccabi Haifa în Conference League.
Planul prezentat pentru națională și apropierea simțită în acele discuții i-au ușurat alegerea. Apoi, lucrurile au avansat rapid până la debut.
La partida cu Moldova au existat bannere împotriva aducerii în reprezentativă a unor jucători din afara țării. Eissat spune că, în timpul meciului, nu le-a perceput ca pe un atac personal. Ulterior i s-a explicat că mesajul era unul general. Vrea să obțină încrederea suporterilor prin joc și să reprezinte România inclusiv prin prestațiile de la Bristol.
În Anglia a început recent lecțiile de română cu o profesoară din comunitatea românească. Deocamdată poate folosi cuvinte și propoziții scurte, dar își îmbogățește zilnic vocabularul. Estimează că în două-trei luni se va descurca bine. Pentru el, învățarea limbii înseamnă respect față de țara reprezentată și comunicare mai ușoară cu jucătorii, staff-ul și presa.
Tot despre comunicare, fundașul neagă presupusul conflict cu secundul Jerry Gane. Explicația lui este că ceruse un tricou, iar antrenorul îl ajutase. Susține că Gane cunoaște nivelul său de română și că între ei nu a existat disputa relatată în presă.
Bunica sa s-a născut la Dorohoi. Programul din fotbal l-a împiedicat până acum să viziteze zona, dar vrea să meargă împreună cu ea când va avea câteva zile libere. Își dorește să vadă locurile din care vine familia și să afle de la bunică lucruri pe care încă nu le cunoaște.
Legătura cu România a trecut și prin bucătărie. Preferata lui este ciorba făcută de bunică, mai ales iarna. A mâncat și în cantonamentul de la Mogoșoaia, unde gustul i s-a părut apropiat, fără să fie identic. Îi place mult și mămăliga. Spune că mâncarea tradițională l-a ținut aproape de țară chiar și când trăia departe.
Hagi îi cere un rol diferit de cel de la Bristol
La club, Eissat este folosit în principal în centrul apărării. Poziția în care se simte cel mai bine este în stânga unui dispozitiv cu trei fundași centrali. Selecționerul Gheorghe Hagi l-a mutat însă pe flancul stâng la națională.
Schimbarea îi cere să învețe repere noi. Fotbalistul explică faptul că o săptămână petrecută la lot nu ajunge pentru a asimila dintr-odată toate detaliile unui post pe care îl ocupă rar la Bristol.
Întrebat cum se raportează la această adaptare, Eissat a explicat: „Pentru mine, prioritatea e să joc fundaș central. Dar voi face absolut tot ce-mi cere și-mi explică antrenorul, fiindcă vreau să joc, să arăt că mă pot adapta, să reprezint România”.
Agresivitatea jocului său este, în evaluarea lui, apreciată în Anglia. O descrie prin presiunea pusă pe adversar și folosirea corpului în dueluri, nu prin lovirea altor jucători. Spune că lucrează să se perfecționeze, că își păstrează controlul și că această abordare exprimă dorința lui de victorie.
Despre Dinamo, Eissat vorbește cu rezerva unei oferte pe care nu o cunoaște
Înaintea plecării în Anglia, numele său a fost legat de o posibilă mutare la Dinamo. Întrebat cât de aproape a fost transferul, fundașul a precizat: „Agenții mei s-au ocupat de aceste chestiuni, dar, să fiu sincer, nu știu să fi existat o propunere concretă pe masă”.
Eissat face diferența între discuțiile publice și ofertele care pot duce la un contract. Nu exclude să joace cândva în prima ligă din România, țară în care spune că a vizitat deja câteva locuri și unde revine cu plăcere la convocări. Pentru etapa actuală a carierei, alege însă continuarea în fotbalul englez.
Bristol l-a adus de la Maccabi Haifa după activarea clauzei de reziliere de 2,5 milioane de euro. Jucătorul consideră suma mică pentru nivelul Angliei și spune că nu o resimte ca pe o presiune. Clubul i-a oferit condițiile necesare pentru a progresa.
Oportunitatea a venit pe neașteptate. Nu avusese contacte anterioare cu Bristol și nu cunoștea clubul. Acum vede Championship, liga secundă engleză, ca pe șansa de a face următorul pas.
Se așteptase la dificultăți de adaptare, dar spune că viteza, forța și stilul său agresiv l-au ajutat să intre repede în ritmul partidelor. Intensitatea meciurilor i se potrivește.
Potrivit fotbalistului, Bristol îl vede ca pe un jucător care poate ajunge în Premier League în cel mult doi ani. Există și varianta promovării cu echipa, dacă sezonul și grupul permit acest lucru.
Disciplina tatălui continuă la antrenamente
Tatăl lui Eissat a lucrat în armată și în forțele speciale. De acolo vin regulile pe care fundașul spune că le aplică și în fotbal: să ajungă primul la pregătire și să plece ultimul, inclusiv de la recuperare.
Fotbalistul povestește că uneori rămâne la antrenament sau la refacere când ceilalți au plecat deja să se odihnească. Consideră această disciplină una dintre explicațiile parcursului său.
Pentru tatăl său, mentalitatea cu care intră pe teren cântărește mai mult decât talentul. Îndemnul este să dea sută la sută indiferent de oboseală, somn sau starea din ziua precedentă, fără să se oprească la 60-70 la sută din capacitate.
Eissat spune că aplică aceeași regulă în relațiile cu prietenii și în afara fotbalului. În opinia lui, talentul contează, dar mentalitatea explică de ce unii jucători nu ajung la nivelul urmărit.
Stanciu l-a primit primul și ridică moralul echipei
Nicu Stanciu a fost primul coechipier care l-a întâmpinat la națională. I-a povestit din propriile experiențe și i-a devenit prieten. Eissat descrie o relație apropiată și cu Radu Drăgușin, iar primirea din partea celor doi l-a ajutat să se simtă respectat în grup.
Fundașul îl consideră pe Stanciu omul cu cea mai mare greutate în vestiar, dincolo de banderolă. Spune că intervine primul când colegii sunt dezamăgiți și găsește cuvintele potrivite pentru a-i ridica. Leagă această capacitate și de cei 10-11 ani de când Stanciu este la națională.
La antrenamente, Eissat se include printre cei care suportă greu chiar și o înfrângere într-un joc scurt. Îl numește și pe Drăgușin în aceeași categorie. Descrie un grup în care jucătorii se provoacă reciproc să muncească mai mult.
Mihăilă este, în ochii lui, cel mai amuzant coleg. Poveștile și felul în care glumește îl fac să râdă. Tot de la el a învățat expresii românești pe care preferă să nu le reproducă.
Într-un exercițiu de alegere a colegilor pentru trei roluri, răspunsurile lui au fost:
- Răzvan Marin, pentru organizarea jocului.
- Stanciu, pentru disputele cu arbitrii.
- Dennis Man, pentru spectacolul oferit publicului.
În Anglia ține legătura și cu Coubiș, rival în Championship la Lincoln. Eissat apreciază parcursul echipei nou-promovate. Cei doi vorbesc la telefon și încearcă să găsească timp pentru o întâlnire, deși îi desparte o distanță mare. Fundașul speră să rămână colegi la națională multă vreme.
România caută revenirea după patru înfrângeri
Startul din Liga Națiunilor a adus patru eșecuri consecutive. Eissat crede că lotul extins i-a permis lui Hagi să observe mai mulți jucători. Spune că echipa încă învață sistemul și cerințele selecționerului, dar că în grup există încredere într-o îmbunătățire a rezultatelor.
A jucat în înfrângerea cu Bosnia, 2-4. Reține o primă repriză bună și cele două goluri înscrise de România, fără să considere că acestea fac rezultatul mai ușor de acceptat.
Partida pierdută cu Polonia la Varșovia, 0-6, a urmărit-o la televizor, din cantonamentul de la Mogoșoaia. Spune că scorul i-a provocat o stare de rău și apreciază că eliminarea lui Radu Drăgușin a contribuit la căderea echipei.
În evaluarea sa, Hagi a influențat pozitiv grupul și a adus un spirit de care jucătorii au nevoie după înfrângeri. Fundașul insistă că experiențele acestor partide trebuie folosite pentru o pregătire mai bună a următoarelor meciuri.
În apropierea jocurilor, echipa limitează contactul cu reacțiile din exterior. Eissat explică faptul că jucătorii evită să citească sau să urmărească opinii pentru a rămâne concentrați. El crede însă că, după revenirea acasă, fiecare ajunge să vadă comentarii și imagini.
Fără să susțină că a discutat mesajul cu toți colegii, fundașul descrie dorința de victorie drept atitudinea cu care fiecare vine la lot. Spune că seria de eșecuri nu a mulțumit pe nimeni și că jucătorii vor să le ofere din nou suporterilor bucuria rezultatelor.
România întâlnește Polonia pe 14 noiembrie, la Arena Națională din București, de la 21:45. Pe 17 noiembrie urmează partida cu Bosnia, la Sarajevo, tot de la 21:45, în Liga Națiunilor.
