Cancerul pulmonar a provocat moartea a aproximativ 1.800.000 de persoane la nivel mondial în 2022, an în care s-au înregistrat 2.480.675 de cazuri noi. În fața acestor statistici, un astfel de diagnostic poate părea o sentință, însă chirurgul toracic Andrei Dobrea, medic primar în cadrul MedLife Medical Park, transmite un mesaj diferit. Acesta subliniază că medicina modernă oferă soluții eficiente.
La nivel global, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat și principala cauză de deces prin cancer. România urmează aceeași tendință, boala fiind printre primele patru tipuri de cancere cele mai comune, conform raportului Profil de țară privind cancerul 2025. Pentru un chirurg toracic, această realitate este una zilnică. „Se întâmplă destul de rar să treacă o zi fără să cunosc un pacient diagnosticat cu tumoră sau nodul pulmonar, fie cancer primar, fie metastaze de la alt cancer. Din păcate, sunt zile în care văd și trei cazuri, dar o medie de 25 pe lună probabil este o estimare apropiată de realitate”, mărturisește dr. Dobrea.
Speranța și chirurgia modernă
Primul contact cu pacientul este definitoriu. „O veste de genul acesta destabilizează și cel mai puternic om. De aceea, discuția inițială cu orice pacient gravitează în jurul aceluiași nucleu: oricât de rău pare, există soluții”, precizează medicul. Acesta insistă asupra importanței unei perspective realiste. „Primul lucru care trebuie transmis unui pacient este speranța realistă. Este extrem de important să ne concentrăm pe lucrurile care încă se pot face, asupra cărora putem avea control. Medicina modernă oferă tratamente eficiente, personalizate fiecărui pacient,” spune medicul.
Percepția publică despre operațiile la plămâni implică adesea incizii mari și o recuperare dificilă, însă tehnicile actuale au schimbat complet paradigma. „Recuperarea este incomparabil mai rapidă, pacienții putându-se reîntoarce în câteva zile la activitatea de dinainte. Calitatea vieții este îmbunătățită mare și automat impactul asupra pacientului și familiei este mai mic și mai ușor de depășit.” Dr. Dobrea oferă detalii concrete despre procedurile minim invazive, menționând „operații de rezecție pulmonară cu spitalizare totală de 2-3 zile și cu reluarea activității normale în ziua externării. Plaga este estetică, de câțiva centimetri, fără sacrificarea mușchilor, fără a se depărta coastele, cu risc minim de fracturi.”
Momentul intervenției și limitele chirurgiei
Timpul este un factor critic în tratamentul cancerului pulmonar, existând o „fereastră de aur” pentru intervenție. „Cu cât se intervine mai repede în evoluția unui cancer, cu atât este mai bine, în general. Când ne referim la plămân, stadiile I și II au soluție chirurgicală și puține cazuri selectate cu stadiu III,” explică chirurgul, conform ghidurilor internaționale NCCN. Un studiu pe peste 32.000 de pacienți, prezentat la Întâlnirea Anuală 2025 a Societății Americane de Chirurgie, a arătat că după o lobectomie, rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 72%.
Există însă și situații în care bisturiul nu mai este o opțiune. „Din păcate, situația în majoritatea stadiilor III și stadiul IV nu este rezolvabilă chirurgical. Atât indicația, cât și momentul în care se intervine chirurgical se stabilesc în echipă multidisciplinară condusă de colegii oncologi, cei mai importanți membri și coordonatorii reali ai tratamentului pe termen lung”, avertizează medicul. În anumite cazuri depistate precoce, chirurgia poate fi chiar suficientă. „Anumite stadii nici nu necesită tratament oncologic postoperator, ci doar urmărire, intervenția chirurgicală fiind suficientă pentru tratamentul bolii. De aceea este extrem de important să fie depistat cât mai repede,” adaugă dr. Andrei Dobrea.
Semne de alarmă și capacitatea de adaptare a plămânului
Una dintre provocările majore este că „majoritatea simptomelor în cancerul pulmonar apar în stadii avansate,” atrage atenția chirurgul. Semnalele de alarmă includ tusea prelungită, tusea cu sânge (hemoptiziile) sau durerea toracică. Recomandarea sa este clară: „Un CT toracic ar trebui efectuat la orice vârstă, mai ales în cazul pacienților cu factori de risc sau istoric familial de boli neoplazice.”
O întrebare frecventă a pacienților este: „Voi mai putea respira normal?”. Răspunsul medicului este menit să liniștească. „Deși plămânul nu este un organ care se poate reface în ideea regenerării unei porțiuni scoase, acesta are în general o mare capacitate de adaptare și de preluare a funcției pierdute. Scoțând jumătate dintr-un plămân, jumătatea rămasă își mărește volumul și umple mare parte din spațiul rămas liber.” Starea generală de sănătate contează. „Cu cât plămânul este mai sănătos preoperator (de exemplu la nefumători), cu atât capacitatea lui de adaptare este mai mare. Condiția fizică preoperatorie este extrem de importantă. Principiul este simplu: dacă preoperator există un nivel adecvat de «resurse» respiratorii, o pierdere temporară este mult mai ușor tolerată,” susține chirurgul.
Două cazuri, două vieți salvate
Dr. Andrei Dobrea ilustrează succesul abordării moderne prin două cazuri concrete. „Primul caz care îmi vine în minte este al unui tânăr de 38 de ani care a descoperit o leziune pulmonară suspectă în cursul evaluării după un accident rutier relativ ușor”, își amintește medicul. S-a intervenit rapid. „Am extirpat minim invaziv (toracoscopic uniportal) jumătate din plămânul drept. Analiza histopatologică a confirmat cancerul pulmonar, dar în cel mai mic stadiu depistabil.” Astăzi, la patru ani distanță, „pacientul este sănătos. Nu simte diferențe semnificative față de situația preoperatorie. Lucrează și are o viață absolut normală lângă familia lui.”
Al doilea caz este al unei femei de 79 de ani, considerată inițial inoperabilă. „Mult timp s-a considerat că o vârstă înaintată este extrem de riscantă, mai ales ținând cont de trauma operatorie a intervențiilor deschise din trecut”, explică dr. Dobrea. Echipa sa a reevaluat situația. „Am decis să încercăm intervenția, fiind singura șansă a pacientei de a avea o evoluție favorabilă.” Operația minim invazivă a fost un succes. „Operația a fost foarte ușor tolerată de pacientă. La o săptămână după intervenție, aceasta se plimba în parc cu nepoții,” a încheiat medicul.
