Până la un sfert dintre fermierii din România și din întreaga Uniune Europeană ar putea renunța la afaceri în următoarele 12 luni. Acesta este avertismentul transmis de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) la Luxemburg, în cadrul Consiliului de Miniştri AGRIFISH. Fără măsuri urgente pentru a rentabiliza sectorul, viitorul agriculturii este incert.
O situație imposibilă pentru agricultori
Delegația Copa-Cogeca, din care face parte și AAC, a prezentat oficialilor europeni un cumul de factori care au adus fermierii într-o situație limită. Problemele variază de la costurile în creștere la impactul conflictelor geopolitice. „Principalele aspecte discutate au vizat problemele presante cu care se confruntă sectorul agricol în aceste vremuri tulburi, precum preţurile ridicate la carburanţi şi fertilizanţi, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM, Politica Agricolă Comună după 2027, situaţia pieţei, agravată de conflictul din Orientul Mijlociu”, a declarat Florentin Bercu, reprezentant al alianței. Acesta a subliniat că „circa 20%-25% dintre fermierii din România şi UE au incertitudini în privinţa continuării activităţii, urmând ca în maximum un an să îşi înceteze activitatea dacă nu se vor lua măsuri pentru rentabilizarea afacerilor din sectorul agroalimentar”.
Presiunea este amplificată de evenimentele externe. „Aceste şocuri externe perturbă producţia, cresc costurile şi ameninţă şi mai mult marjele de profit deja fragile ale fermierilor. La toate acestea se adaugă preţurile ridicate ale îngrăşămintelor, menţinute la un nivel ridicat de la invazia Rusiei în Ucraina, precum şi o recesiune prelungită pe pieţele culturilor arabile din UE. Fermierii se confruntă acum cu o situaţie imposibilă”.
Costuri care explodează și o Comisie prea lentă
În întreaga Uniune Europeană, costurile de producție pentru combustibil, îngrășăminte, ambalaje și furaje continuă să crească. Din această cauză, mulți agricultori sunt forțați să reducă suprafețele cultivate, să schimbe culturile sau chiar să renunțe complet la însămânțare, deoarece activitatea nu mai este viabilă economic. Reprezentanții fermierilor acuză Comisia Europeană de lipsă de reacție. „Această situaţie afectează acum toate sectoarele şi va avea consecinţe pe termen lung asupra producţiei alimentare şi asupra consumatorilor europeni, dacă nu se iau măsuri rapide. Membrii noştri consideră cu tărie că Comisia reacţionează prea lent”, se arată în comunicatul AAC. Organizația cere un răspuns coordonat, similar cu măsurile adoptate în timpul pandemiei de COVID-19 și după invazia Rusiei în Ucraina.
Taxa pe carbon, o povară de miliarde de euro
O problemă majoră este mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), o taxă pe poluare aplicată importurilor, care va crește progresiv până în 2034. Costul direct al acestei taxe este estimat la 820 de milioane de euro în 2026 și va urca la 3,4 miliarde de euro în 2034. Impactul financiar total este considerat devastator. „În următorii şapte ani, aceasta reprezintă aproximativ 12 miliarde de euro, peste 3% din bugetul actual al PAC. Dacă îngrăşămintele produse în UE îşi vor continua alinierea preţurilor la cele ale importurilor, costul total ar putea ajunge la 39 de miliarde de euro, aproape 10% din bugetul actual al PAC. Acestea sunt costuri pe care agricultorii din UE pur şi simplu nu le pot absorbi”.
Ce soluții sunt pe masă
Asociațiile de fermieri au venit cu un set de propuneri concrete pentru a depăși criza. Printre acestea se numără un plan de acțiune cu măsuri imediate, suspendarea taxei CBAM pentru îngrășăminte și eliminarea temporară a tarifelor la importurile de fertilizanți din afara Rusiei. De asemenea, se solicită o flexibilitate mai mare în cadrul Directivei privind nitrații și facilitarea utilizării gunoiului de grajd. Competitivitatea rămâne un obiectiv central. „Consolidarea competitivităţii necesită abordarea veniturilor fermierilor, care continuă să rămână în urma altor sectoare ale economiei. Acest lucru face ca sprijinul pentru venituri pe bază de suprafaţă să fie esenţial, indiferent de vârsta, dimensiunea, forma juridică sau tipul de producţie al fermierilor”, susţin reprezentanţii organizaţiei. Pe termen scurt, se cer acțiuni în patru domenii cheie: sprijin pentru lichidități, simplificarea legislației, garantarea accesului la energie la prețuri rezonabile și consolidarea cadrului de ajutor pentru producția agricolă.
