Președintele SUA, Donald Trump, a renunțat la planurile de a ataca Iranul, în urma avertismentelor privind riscul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, potrivit News24. Anterior, Trump avertizase Iranul și încurajase protestatarii să continue demonstrațiile, promițând sprijin.
Avertismentul și decizia președintelui Trump
Închiderea temporară a spațiului aerian iranian, miercuri, a intensificat speculațiile privind un eventual atac din partea SUA. Karoline Leavitt, secretarul de presă de la Casa Albă, a declarat că „toate opțiunile rămân pe masă” pentru președintele Trump. Surse interne au indicat că președintele a fost convins de consilieri să renunțe la operațiune, deși oficialii militari se așteptau ca ofensiva să aibă loc a doua zi.
Riscul unui nou conflict prelungit și incert în Orientul Mijlociu a fost factorul decisiv în amânarea atacului. Casa Albă a purtat consultări cu oficiali din Israel și alte state arabe din regiune, pe fondul schimburilor de declarații dure cu Iranul.
Riscurile unui atac militar în Iran
Consilierii l-au avertizat pe președintele american Donald Trump că situația din Teheran este prea instabilă pentru a anticipa consecințele unui atac. Exista temerea că regimul iranian ar fi reușit deja să reprime majoritatea protestelor. Marți, când Trump părea decis să aprobe un atac, oficialii i-au prezentat mai multe riscuri.
Oficialii și-au exprimat incertitudinea cu privire la eficiența unor lovituri militare pentru înlăturarea regimului iranian. Nu era clar dacă țintirea unor obiective militare ar fi ajutat protestatarii sau dacă SUA dispuneau de arsenalul necesar pentru o ofensivă de durată. O altă îngrijorare viza lipsa unei alternative clare la guvernul actual, în eventualitatea înlăturării regimului condus de Ali Khamenei, deși prințul moștenitor exilat, Reza Pahlavi, s-a declarat disponibil să preia puterea.
Analiza prezentată președintelui Donald Trump a inclus posibilitatea unor represalii iraniene împotriva bazelor militare americane din țări aliate, precum Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. În același timp, un grup de lideri iranieni, printre care și consilierul pentru securitate națională Ali Larijani, ar fi încercat să convingă oficiali din Irak și Turcia să intervină pe lângă Trump pentru a opri atacul. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sfătuit împotriva intervenției, transmițându-i lui Trump opinia sa că ar fi prea târziu pentru a sprijini eficient protestele din Teheran.
Credibilitatea SUA, sub semnul întrebării
Decizia de a anula atacul i-a lăsat pe protestatarii iranieni fără sprijinul promis de președintele SUA, Donald Trump. Suzanne Maloney, expertă în Iran la Brookings Institution, a declarat pentru The Wall Street Journal că „președintele american a pus credibilitatea americană la bătaie”.
„Va exista, și deja există, un sentiment de trădare și o reacție negativă din partea iranienilor, care va dura mult dincolo de mandatul acestei președinții”, a adăugat ea.
Vineri, Trump a declarat că a renunțat la atac după ce execuțiile din Iran au fost oprite, dar și-a rezervat dreptul de a acționa în viitor. „Nimeni nu m-a convins. M-am convins singur. Ieri erau programate peste 800 de spânzurări. Nu au spânzurat pe nimeni. Au anulat spânzurările. Asta a avut un impact mare”, a declarat președintele Trump. El nu a precizat sursa informațiilor privind execuțiile anulate.
Statele Unite au mobilizat joi resurse militare în regiune, menținând deschise opțiunile unui viitor atac. Ulterior, Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor de la Teheran pentru că nu au executat protestatarii reținuți, un gest interpretat ca un semnal de detensionare.
Represiune la Teheran
Un cleric iranian de rang înalt a cerut vineri condamnarea la moarte a manifestanților și l-a amenințat pe președintele SUA, Donald Trump, pe fondul unui calm tensionat în Iran, după un val de proteste reprimate. Anterior, Trump avertizase că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici reprezintă linii roșii care ar putea declanșa o intervenție americană.
Demonstrațiile, care au început pe 28 decembrie pe fondul problemelor economice și s-au transformat în proteste împotriva regimului teocratic, ar fi fost înăbușite de represiune, soldată cu mii de morți. Nu au mai fost semnalate proteste în Teheran de mai multe zile, iar viața a revenit la o aparentă normalitate, deși accesul la internet a rămas blocat de o săptămână. Agenția de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA, a estimat vineri bilanțul victimelor la 3.090 de morți. Numărul, în continuă creștere, depășește bilanțurile protestelor anterioare din ultimele decenii.
Rolul prințului moștenitor exilat
Prințul moștenitor exilat al Iranului, Reza Pahlavi, i-a solicitat președintelui SUA, Donald Trump, să ordone o lovitură chirurgicală împotriva forțelor iraniene. Pahlavi, fiul șahului înlăturat de la putere în 1979, a afirmat că are încredere în promisiunea de ajutor a președintelui american.
„Cred că președintele este un om de cuvânt”, a declarat Pahlavi la Washington. El a menționat că, indiferent dacă se iau măsuri sau nu, iranienii „nu au altă opțiune decât să continue lupta” și a promis: „Mă voi întoarce în Iran”. Deși este susținut de monarhiștii din diaspora, Pahlavi nu a obținut o susținere semnificativă în Iran. Chiar și președintele Donald Trump și-a exprimat rezerve față de capacitatea acestuia de a mobiliza sprijin popular. Potrivit Axios, Pahlavi s-a întâlnit la finalul săptămânii trecute cu Steve Witkoff, trimis al Casei Albe. În urma represiunii din Iran, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au convocat ambasadorii iranieni pentru a protesta.
