Sportivii își mută o parte din venituri în investiții pentru a evita riscul financiar după 10 ani de carieră

Sportivii își mută o parte din venituri în investiții pentru a evita riscul financiar după 10 ani de carieră

Tot mai mulți sportivi de performanță din România aleg să direcționeze o parte din câștiguri către investiții administrate cu ajutorul consultanților financiari. Este o schimbare clară față de generațiile anterioare, când veniturile mari obținute într-un interval scurt ajungeau adesea să fie urmate de vulnerabilitate financiară după încheierea carierei.

Tendința se vede în fotbal, unde apar nume precum Florin Tănase și Darius Olaru, dar și în alte sporturi, de la handbal și volei până la scrimă și baschet. Consultantul financiar Vasile Goga lucrează în prezent cu peste 260 de sportivi și spune că modificarea este una de structură. O parte din bani nu mai merge exclusiv spre consum sau spre active alese intuitiv, ci către portofolii diversificate, cu expunere pe imobiliare, bursă și protecția sănătății.

În locul modelului bazat pe o singură investiție, de regulă o locuință, noua abordare încearcă să reducă riscul ca un venit ridicat, dar limitat la 10 ani sau puțin peste acest interval, să nu poată susține nivelul de trai după retragere. Printre clienții enumerați se află Andrei Burcă, Darius Olaru, Daniel Bârligea, Florin Tănase, Adrian Păun, Cristi Ganea, Vali Cojocaru și Gicu Grozav. Potrivit Financiarul, obiectivul central este disciplinarea cash flow-ului personal într-o profesie în care perioada de monetizare este scurtă.

Florin Tănase a participat la dezvoltarea unor blocuri cu apartamente de lux în zona de Nord a Bucureștiului, cu investiții de ordinul milioanelor de euro. Totuși, acest profil investițional este greu de reprodus pentru majoritatea sportivilor, tocmai din cauza capitalului necesar. Vasile Goga a explicat diferența dintre cazurile cu lichiditate foarte mare și restul pieței: „Tănase a dispus de sume mari, de ordinul milioanelor de euro. E ceva ce nu au mulți, deci nu poți să-ți propui să investești ca el.”

Pentru cei care nu dispun de astfel de sume, investiția în imobiliare este privită mai degrabă ca o sursă de randament recuperat lent și de venit lunar previzibil. Estimarea consultantului arată că un apartament cumpărat și închiriat își acoperă costul în aproximativ 12-14 ani. „Zona imobiliară a fost mereu o perspectivă de siguranță. Mentalitatea românească, de peste 30 de ani, este să ai propria ta casă. Într-adevăr, dacă ai venituri consistente este OK să faci un plasament financiar în direcția aceasta. Dacă ne gândim, și imobiliarul tot un serviciu financiar este. Și știi că lunar îți vine o sumă. Dar eu, ca specialist, prefer să fac o planificare pe cât mai multe direcții, în așa fel încât să am grijă și de termenul scurt, și de termenul mediu, și de cel îndelungat. Un apartament, dacă îl cumperi și-l închiriezi, cam acoperi costul în 12-14 ani.”

Diferențele apar și între sportivi în funcție de nivelul veniturilor. Consultantul susține că cei din alte discipline, care câștigă 3.000 sau 5.000 de euro, sunt mai disciplinați în privința investițiilor decât fotbaliștii, pentru că marja de eroare este mai mică. Modelul propus este clar: 5% sau 10% din venit pus deoparte prin investiții pe termen lung. Pentru un fotbalist care câștigă în medie 15.000 de euro pe lună, timp de 10 ani, alocarea recomandată este de 2.000 sau 3.000 de euro lunar.

Darius Olaru este deja prezentat ca investitor în piața de capital. În sezonul următor, el va câștiga 800.000 de euro în urma transferului de la FCSB la Royale Union Saint Gilloise, iar clubul românesc încasează 3 milioane de euro pentru transfer. Vasile Goga a rezumat astfel logica acestui tip de planificare: „Serviciile financiare pe care le ofer clienților sunt orientate mai ales către investiții pe termen îndelungat. Punem deoparte cinci la sută sau zece la sută din venit.”