Partidul Social Democrat a decis să pună presiune pe coaliția de guvernare, amenințând cu retragerea miniștrilor dacă premierul Ilie Bolojan nu demisionează în trei zile. Această mișcare politică deschide calea spre un guvern minoritar și posibile alegeri anticipate, un scenariu în care un sondaj INSCOP din martie arată că AUR ar obține 38% din voturi.
Un pariu cu șanse mici
Deși PSD pare să forțeze o decizie din partea liberalilor, probabilitatea unor alegeri anticipate rămâne redusă. Politologul George Jijlău, cadru didactic la UBB Cluj, consideră că șansele să ajungem la anticipate „sunt destul de mici în continuare, nu întâmplător nu am avut niciodată alegeri anticipate. Cred că premisele acelea multe care trebuie să se întâmple ca să ajungem la alegerile anticipate ar fi avut șanse poate mai mari în trecut decât acum, dacă ne gândim când s-a mai discutat despre asta.”
Analistul politic explică faptul că niciunul dintre partidele aflate la guvernare nu are un interes real să declanșeze alegeri anticipate. „Nici măcar PSD, care s-a putea să trăiască cu iluzia că i-ar conveni anticipatele, nu cred că e rațional să-și dorească așa ceva. Cred că sunt șanse mai mari să se ajungă totuși la o variantă în contextul actualului Parlament, decât să intrăm în acel șir de evenimente care trebuie să se întâmple cu două guverne care se formează, dar pică în Parlament.” Un alt factor important este președintele Nicușor Dan, despre care Jijlău susține că va favoriza negocierile în detrimentul unui scenariu de criză. Președintele „va prefera negocierea decât să accepte mecanic o variantă în care el pune niște prim-miniștri de sacrificiu și aceștia pică în Parlament și ajungem la anticipate”, adaugă politologul.
Pericolul unui AUR la peste 40%
În eventualitatea în care se ajunge, totuși, la alegeri anticipate, configurația Parlamentului s-ar putea schimba dramatic. Sondajele actuale indică o creștere pentru AUR, însă realitatea ar putea fi mult mai favorabilă pentru acest partid. George Jijlău avertizează asupra acestui risc. „Nu neapărat o guvernare AUR, dar un parlament cu un AUR și mai puternic. Mult cred eu peste ce ne spun sondajele actuale. Hai să le luăm pe acestea de săptămâna trecută, care arată că AUR a mai scăzut cât de cât.”
Explicația pentru o posibilă creștere spectaculoasă a AUR se bazează pe psihologia electoratului. O criză politică prelungită, urmată de alegeri forțate, ar putea genera o frustrare majoră în rândul votanților partidelor tradiționale, ducând la o prezență scăzută la vot. Într-un astfel de context, electoratul mobilizat al AUR ar avea o pondere mult mai mare, iar procentul real al partidului ar putea depăși pragul de 40%.
Neîncrederea, motorul schimbării
Dincolo de calculele strategice, cifrele din sondaje reflectă o problemă de fond a societății românești. Sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Științe Politice (FSPAC), consideră că rezultatele indică o criză de încredere generalizată. „Cifrele despre care vorbim și pe care le vedem în sondaje arată o neîncredere în stat și tot ce înseamnă instituții ale statului și politicieni. Nu uită nici gradul mare de neîncredere în justiție, având în vedere scandalul cu pensiile și cu numirile șefilor de parchete”, explică sociologul.
Acest climat este alimentat și de un „război al etichetelor” permanent în spațiul public, de la acuzații de trădare la cele de servilism față de entități externe. Rezultatul este că „între cele două poluri se regăsește o mare parte din populație care se simte nereprezentată”, arată Hosu. La neîncrederea în politicieni și justiție se adaugă scepticismul față de mass-media și influența tot mai mare a altor voci. „Cele 4-5 elemente pe care le-am menționat se duc în direcția unor comportamente care caută noi structuri de reprezentare care să inspire încredere. Și aici vine întrebarea: într-un scenariu de alegeri anticipate, cine vor fi cei care, într-un scenariu de genul acesta vor reuși să inspire mai multă încredere, să dovedească că reprezintă segmente de 40-50% din populație, să comunice mai bine și să aibă capacitatea de a-i convinge că spun adevărul”, subliniază Hosu.
Noile formule politice
Scena politică din România a suferit transformări, iar forțe noi au schimbat echilibrul tradițional. Sociologul Ioan Hosu menționează partidele care au modificat jocul politic. „Aici mă refer la USR și AUR. Am mai văzut și altele, dar care deocamdată nu prea mai contează. Nu e exclus să mai vedem și alte apariții. Nu e doar un fenomen românesc, e un fenomen care se întâmplă și la nivel european – noi forțe politice care erodează din mainstream”, explică acesta.
Tendințele observate în ultimii ani par să se accentueze, iar concluzia sociologului este un avertisment pentru partidele mari. „da, e posibil să vedem în cazul unor alegeri anticipate exact aceleași formule pe care le vedem în sondaje, poate chiar mai sus, pentru că avem un climat de neîncredere și frustrare”.
