Aproape 8 din 10 români resimt deja efectele conflictului din Iran direct în buzunar, prin prețurile la carburanți. Două sondaje realizate în luna aprilie arată că 78,6% dintre cetățeni sunt afectați de scumpiri, majoritatea fiind mai îngrijorați de o criză economică decât de o extindere a războiului. Datele arată că 52% dintre români spun că sunt „foarte mult” afectați de creșterea prețurilor la carburanți, iar alți 26,6% se declară „mult” afectați.
Criza energetică și inflația, principalele temeri
Întrebați care este cea mai mare temere legată de conflictul din Iran, respondenții indică în primul rând riscurile economice. Astfel, 21,13% se tem de o criză a energiei, fie că este vorba de petrol sau gaze, iar 20,6% se gândesc la noi creșteri de prețuri și la inflație. Abia pe locul trei, cu 18,3%, apare teama că România ar putea fi atrasă în conflict. Alte îngrijorări sunt menționate în procente mult mai reduse. De exemplu, 7,6% se tem că războiul va ajunge în Europa, 6,1% de prăbușirea ordinii globale, 5,2% de prelungirea conflictului și 4,8% de o creștere a terorismului. O criză umanitară îngrijorează 2,4% din populație, în timp ce doar 1,3% se gândesc la perturbarea zborurilor globale.
Impactul economic, o certitudine pentru majoritate
Peste 70% din populație se așteaptă la consecințe economice din cauza războiului. Mai exact, 43% dintre români anticipează un impact economic mare, în timp ce alți 29% consideră că efectele vor exista, dar vor putea fi gestionate. La polul opus, doar 5% dintre respondenți nu se așteaptă la urmări majore. Un procent de 9% crede că România nu va fi afectată în mod direct de situația din Orientul Mijlociu.
Opinii împărțite despre prezența militară americană
Când vine vorba de deciziile militare și relația cu partenerii strategici, opinia publică este divizată. Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP) arată că 32,2% dintre respondenți se declară împotriva deciziei României de a permite forțelor militare americane să disloce echipamente și militari în țară. Doar 18,7% sunt pentru, în timp ce un procent de 35,7% nu au o opinie formată. În schimb, datele Avangarde indică o susținere mai mare pentru decizii punctuale. 53% dintre români consideră corectă decizia de a permite avioanelor de realimentare ale SUA să folosească baze din România, în timp ce 35% o consideră greșită. Susținerea pentru această măsură ajunge la 58% în rândul persoanelor cu studii medii și superioare.
Diplomația, calea preferată de aproape jumătate din populație
Întrebați ce strategie ar trebui să adopte România, 47% dintre cetățeni consideră că țara noastră ar trebui să se axeze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional. Ideea unei alinieri necondiționate cu SUA divide opinia publică, 29% fiind de acord și 35% fiind împotrivă. Poziția României în Uniunea Europeană este privită cu scepticism, doar 21% considerând-o clară și coerentă. Un procent de 24% crede că nu este bine coordonată și ar trebui schimbată, iar 22% observă diferențe între discursul european și percepțiile interne. Un alt detaliu relevant este că 21% dintre respondenți declară că nu au încredere în informațiile disponibile despre conflict.
