Proiectul româno-ucrainean pentru producția de drone ar putea deveni realitate în următoarele șase luni. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit acest orizont de timp, pe fondul unor discuții tehnice deja demarate cu 15 companii din Ucraina. Finanțarea proiectului se ridică la 200 de milioane de euro și vine de la Comisia Europeană.
Finanțare de 200 milioane euro de la Bruxelles
Motorul acestui parteneriat este finanțarea europeană, însă Comisia Europeană a impus o condiție clară pentru accesarea fondurilor. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat mecanismul. „Specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”.
15 companii ucrainene au venit la București
Discuțiile pentru stabilirea parteneriatului avansează rapid. Săptămâna trecută, o delegație formată din reprezentanții a 15 firme din Ucraina a sosit în România pentru discuții tehnice direct la Ministerul Apărării. Scopul întâlnirii a fost evaluarea capabilităților și a caracteristicilor echipamentelor ce ar putea fi produse pe teritoriul țării noastre. „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România”, a declarat ministrul. „Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”.
Rolul MApN în alegerea partenerului
Selectarea companiilor românești care vor intra în acest parteneriat nu va fi făcută de Ministerul Apărării Naționale. Radu Miruță subliniază că rolul instituției pe care o conduce este strict tehnic, nu economic. „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”.
Viziunea ministrului Apărării pentru drone automate
Radu Miruță are o viziune clară asupra modului în care dronele ar trebui integrate în sistemul de apărare național. El insistă pe implicarea directă a armatei, care deține informații exclusive ce pot fi folosite pentru a automatiza răspunsul dronelor. „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”. Această abordare ține cont de evoluția rapidă a tehnologiei. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, a explicat vicepremierul.
Un proiect finalizat în șase luni
Întrebat despre un calendar concret, ministrul a oferit o estimare fermă pentru finalizarea parteneriatului. Partea de software ar putea avansa chiar mai repede decât negocierile comerciale. „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”.








