Un grup de 42 de parlamentari de la partidele AUR, SOS și POT a depus la Senat un proiect de lege care urmărește să permită omagierea persoanelor condamnate pentru crime de război și a membrilor Mișcării Legionare. Inițiativa propune abrogarea mai multor legi actuale, invocând apărarea libertății de exprimare.
Cine sunt semnatarii și ce propun
Proiectul legislativ vizează eliminarea interdicției de a-i omagia pe cei condamnați pentru crime de război și figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima și Ion Antonescu. Lista celor 42 de semnatari include membri ai grupurilor parlamentare AUR, SOS și POT, dar și foști membri ai acestor partide, acum neafiliați sau în formațiunea PACE – Întâi România. Liderul AUR, George Simion, nu se numără printre inițiatori. În schimb, documentul este semnat de senatorul AUR Sorin Lavric, unul dintre ideologii partidului, și de lidera POT, Anamaria Gavrilă.
Libertatea de exprimare invocată ca justificare
Inițiatorii își justifică propunerea prin apelul la drepturile și libertățile fundamentale. Articolul 3 al proiectului de lege stipulează că „Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere – întru apărarea identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nicio cale”. Argumentul este dezvoltat în expunerea de motive, unde se acuză existența unui climat de teamă și autocenzură. Semnatarii susțin că legislația actuală este prea restrictivă. „Sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”, se arată în document. Proiectul se încheie cu o pledoarie pentru un stat în care cetățenii să nu se teamă de consecințe: „Într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”.
Ce legi anti-fascism ar urma să fie abrogate
În mod concret, inițiativa cere abrogarea integrală a cinci acte normative. Acestea sunt Legea 107/2006, Ordonanța de Urgență 31/2002, Legea 217/2015, Legea 157/2018 și Legea 241/2025. Toate aceste legi vizează interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și combaterea promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor crime de război.
