Mediul de afaceri din România a început anul 2026 sub presiune, cu 1.091 de firme și PFA-uri intrate în insolvență în primele două luni. Cifra, centralizată la nivel național, reprezintă o creștere de 13,17% față de perioada similară din 2025, când s-au înregistrat 964 de cazuri.
Bucureștiul conduce topul, dar cu o scădere surprinzătoare
Capitala rămâne în fruntea clasamentului negativ, înregistrând 222 de insolvențe în ianuarie și februarie. Situația este însă paradoxală, deoarece acest număr reprezintă o scădere de 8,64% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe locurile următoare în ierarhia națională se plasează județul Cluj, cu 71 de insolvențe, ceea ce marchează o creștere consistentă de 18,33%. Urmează Bihorul, cu 64 de cazuri, dar care înregistrează o scădere de 12,33%, și Timiș, cu 40 de insolvențe, având o creștere modestă de 2,56%.
Județele unde problemele au explodat
Adevăratele șocuri vin însă din alte zone ale țării. În Maramureș și Arad, numărul insolvențelor aproape că s-a dublat. Ambele județe au raportat câte 36 de cazuri, ceea ce înseamnă o creștere spectaculoasă de 89,47% față de primele două luni din 2025. Județul Buzău a avut, de asemenea, o evoluție negativă puternică, cu 33 de insolvențe, în creștere cu 37,5%. Alte județe cu un număr ridicat de cazuri sunt Prahova (39 de cazuri, +18,18%) și Ilfov (38 de cazuri, -17,39%).
La polul opus, județele cu cele mai puține insolvențe
Nu peste tot situația este sumbră. Există și județe unde antreprenorii par să fi găsit rețeta rezilienței. Cel mai bun exemplu este Caraș-Severin, unde numărul insolvențelor s-a înjumătățit, ajungând la doar 4 cazuri, o scădere de 50%. Scăderi semnificative s-au înregistrat și în Alba, cu doar 6 insolvențe (-53,85%), sau în Covasna, cu 5 cazuri (-16,67%). Lista județelor cu mai puțin de zece insolvențe este completată de Botoșani (8), Gorj (8), Harghita (8) și Mehedinți (8), deși în Harghita numărul s-a dublat față de anul precedent.
Comerțul și construcțiile, cele mai lovite domenii
Analiza pe sectoare de activitate arată că cele mai multe probleme se concentrează în câteva domenii cheie. Comerțul cu ridicata și amănuntul, alături de repararea autovehiculelor și motocicletelor, a generat cel mai mare număr de insolvențe, 185. Cu toate acestea, cifra este cu 26,29% mai mică decât în aceeași perioadă din 2025. Construcțiile urmează îndeaproape, cu 166 de firme intrate în incapacitate de plată, o scădere de 9,29%. Industria prelucrătoare a raportat 97 de cazuri (-18,49%), în timp ce sectorul de transport și depozitare a înregistrat 84 de insolvențe, marcând cea mai mare scădere procentuală dintre domeniile de top (-26,32%). Faptul că sectoarele fruntașe au mai puține insolvențe decât anul trecut, în timp ce totalul național a crescut, sugerează că problemele s-au răspândit și în alte nișe ale economiei.
