Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că NATO are capacitatea de a anticipa un atac cu până la 60 de zile înainte, eliminând astfel elementul surpriză. Oficialul a oferit asigurări că România nu se află pe lista ţintelor vizate de Iran, subliniind că Teheranul evită deliberat orice provocare la adresa Alianței Nord-Atlantice.
Analiza detaliată arată o strategie clară a Iranului de a-și limita acțiunile militare la o zonă geografică ce exclude statele membre NATO. Chiar dacă influența sa în zona Golfului s-a extins, acțiunile sale par calculate pentru a nu escalada conflictul la nivelul întregii Alianțe.
O barieră clară față de NATO
Radu Miruță a explicat că Iranul și-a propagat conflictul în regiune „aproape ca un cerc”, dar, în mod vizibil, „a decupat din cercul ăsta un sector care are legătură cu țările membre NATO”. Această mișcare strategică, care ocolește inclusiv Turcia, este interpretată de oficialii români ca un semnal limpede. Deși tensiunile din regiune sunt ridicate, faptele de pe teren indică o prudență calculată din partea Teheranului. Această delimitare geografică nu este considerată a fi una întâmplătoare. „Asta pe noi ne face să credem că nu este intenție din partea Iranului de a irita NATO”, a punctat ministrul.
Obiectivele militare și riscurile regionale
Analizând acțiunile militare orchestrate de SUA și Israel, Miruță a menționat că scopurile acestora au fost complexe și multiple. „De la distrugerea arsenalului nuclear, la distrugerea infrastructurii, depistarea rachetelor balistice, au mizat și pe o revoltă internă în ceea ce privește schimbarea regimului, la stoparea propagării unei situații de destabilizare în zonă prin proxy din Iran. Unele dintre ele au fost îndeplinite, unele nu”, a declarat oficialul. În ciuda retoricii de război, ministrul insistă că nu există o amenințare directă la adresa României. „Urmărim în fiecare moment cum se desfășoară conflictul militar de acolo, pentru a ne acorda orice decizie în funcție de ce se întâmplă. Situația este una dinamică. Pe datele pe care le avem, nu există astfel de indicii și din declarațiile – chiar într-o țară cum este Iranul aflată în război – declarațiile transmise de acolo au fost pe situație politică și pe consecințe juridice. Nu a fost pronunțat cuvântul militar. Nu luăm în calcul până acum o astfel de ipoteză”.
Scutul de la Deveselu și reacția Alianței
Întrebat despre capacitatea de apărare a României în cazul teoretic al unui atac, ministrul Apărării a confirmat că scutul de la Deveselu este pregătit să intercepteze rachete cu rază lungă de acțiune. Totuși, o astfel de escaladare este considerată foarte improbabilă. „Din monitorizarea de până acum, nu se generează, nu se conturează un astfel de risc”, a precizat el. Structurile NATO dispun de mecanisme de avertizare timpurie care elimină practic elementul surpriză, făcând imposibil ca Alianța să fie luată prin surprindere. „În strategia pe care o avem, cu până la 60 de zile înainte, sunt elemente concrete care generează reacția NATO, reacție a unei țări membre NATO sau a tuturor țărilor membre NATO. Așadar, până în momentul zero, sunt zile bune înainte, până la 60 de zile în care se știe cu certitudine că se va întâmpla asta. Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”, a explicat ministrul.
Avertismente considerate de fațadă
Asigurările oficiale vin în contextul în care Ambasadorul Iranului la Sofia a lansat recent avertismente voalate la adresa României. Cu toate acestea, autoritățile de la București și de la nivelul Alianței mențin o poziție calmă, bazată pe analize de risc concrete. Aceste analize indică o probabilitate extrem de scăzută a unui atac direct. Se consideră că Iranul are deja dificultăți în a gestiona fronturile deschise și nu ar fi interesat să provoace o reacție colectivă din partea celei mai puternice alianțe militare din istorie.
