Modelul care a dus mulți programatori spre joburi bine plătite după 2-3 ani de pregătire pierde teren. În locul execuției de cod, valoarea economică se mută către înțelegerea profundă a sistemelor bazate pe inteligența artificială, iar schimbarea afectează direct modul în care se intră și se avansează în profesie.
Iulian Stanciu, antreprenor și fost CEO e-MAG, descrie această transformare ca pe o schimbare de structură a profesiei. El arată că avantajul accesului rapid în domeniu dispare, iar noul reper pentru pregătire urcă la 9 ani. Comparația făcută de Stanciu este directă cu specializarea în neurochirurgie, ceea ce înseamnă o perioadă de formare de trei-patru ori mai lungă decât în modelul care a dominat ultimul deceniu.
În intervenția sa, Stanciu a explicat clar noua direcție: „IT-ul aşa cum a fost până acuma va fi disruptive, în sensul în care nu mai înveţi doi-3 ani şi pe urmă gata, ţi-ai găsit job uşor. IT-ul va fi ca specializarea la neurochirurgie în medicină în care se studiază 9 ani. Deci va trebui să studiezi mult mai mult pentru a înţelege în profunzime arhitecturi de sisteme şi cum funcţionează, astfel încât să ştii ce să-i ceri agentului ai să facă OK şi să ştii dacă a făcut bine şi n-a făcut bine”.
Companiile tech locale care și-au construit structura de cost pe volume mari de sarcini repetitive și recrutare accelerată pot automatiza acum aceste activități. Rolurile de bază pierd din valoarea adăugată, iar organizațiile caută oameni care pot defini arhitectura, formula precis cerințele pentru sistemele AI și verifica acuratețea rezultatelor. Potrivit Financiarul, cererea pentru aceste profiluri complexe va susține veniturile ridicate în tehnologie.
Piața muncii se împarte între execuție automatizată și expertiză greu de înlocuit. Barierele mici de intrare, care au alimentat oferta de candidați și modelul de afaceri bazat pe outsourcing, nu mai oferă același avantaj. Centrul de profit se mută dintr-o zonă accesibilă într-una restrânsă și mult mai scumpă pentru capitalul uman. Directorii de resurse umane și fondatorii mută bugetele de recrutare și formare dinspre volum spre specializare.
Presiunea este dublă. Angajații existenți au nevoie de reconversie care cere investiții mari de timp și efort în studiul arhitecturilor de sistem, iar pentru candidații noi accesul facil și remunerația rapidă devin excepții. În același timp, sistemele AI preiau sarcinile tehnice de bază, iar companiile trebuie să schimbe structura organizațională. Scad activitățile de rutină și crește nevoia de validare, guvernanță tehnică și calibrare a rezultatelor.
Stanciu a subliniat și limita utilizării AI fără control uman: „Deci e foarte important asta, să ştii tu să faci tot ce face el pentru a ştii dacă a făcut bine şi n-a făcut bine şi pentru a-l putea calibra corect. Deci nevoia de arhitecţi şi de oameni în zona asta va fi în continuare mare şi acei oameni sunt cei care vor reuşi să câştige bine şi să aibă succes pe urmă”.
În această tranziție, sectoarele din IT cu sarcini standardizate vor fi transferate rapid către AI. Arhitectura, supravegherea și calibrarea sistemelor rămân dependente de om. Criteriul pentru un venit ridicat devine nivelul de înțelegere a sistemului preluat de inteligența artificială, iar companiile se pregătesc pentru costuri salariale polarizate și competiție puternică pentru profilurile rare.
