Deși tinerii de astăzi câștigă mai mult decât părinții lor la aceeași vârstă, mulți se declară profund nemulțumiți și presați de situația financiară. Fenomenul este explicat de un decalaj tot mai mare între așteptări și realitate, chiar dacă cifrele arată că absolvenții de facultate sunt suprareprezentați în sfertul superior al distribuției veniturilor.
Fluturașul de salariu nu mai contează
Satisfacția financiară a oamenilor nu este modelată atât de salariul în sine, cât de poziția lor relativă față de alții, atât în prezent, cât și în trecut. Chiar și atunci când veniturile țin pasul cu prețurile, spiralele inflaționiste sunt destabilizatoare din punct de vedere psihologic și social. Același principiu se aplică tinerilor, care nu se mai compară cu fluturașul de salariu al tatălui din anii ’90, ci cu nivelul la care cred că ar fi trebuit să ajungă la vârsta lor.
Decalajul aspirațiilor, marea problemă
Cercetătorii Andrew Clark și Andrew Oswald au denumit acest fenomen „decalaj al aspirațiilor”. Acesta reprezintă diferența „dintre locul unei persoane în societate şi cel la care s-ar fi putut aştepta în mod rezonabil, având în vedere vârsta şi nivelul de educaţie, generează în mod constant nemulţumire.” În ultimele decenii, societatea a ridicat constant aspirațiile fiecărei noi generații, însă realitatea economică nu a putut ține pasul cu aceste așteptări tot mai mari.
Capcana extinderii învățământului superior
Principalul motor al acestui decalaj este extinderea masivă a învățământului superior. Pe măsură ce tot mai mulți tineri merg la universitate, statutul de absolvent nu mai reprezintă o garanție pentru apartenența la o elită economică, ci devine o normă. Tinerilor „li s-a spus că anii de muncă susţinută le vor aduce nu doar un loc de muncă bun şi un salariu bun, ci şi un anumit statut în societate; cei mai mulţi au descoperit că nu a fost aşa.” Astfel, apare un paradox. Deși doar 10% dintre absolvenții din Marea Britanie și SUA se află în cea mai joasă quartilă a veniturilor, unul din trei se regăsește în categoria inferioară atunci când veniturile sunt comparate cu așteptările rezonabile.
Și cei fără facultate au de pierdut
Extinderea învățământului superior a afectat și statutul relativ al persoanelor fără diplomă universitară. Pe măsură ce o pondere tot mai mare de tineri merge la facultate, cei care nu urmează acest parcurs reprezintă o parte tot mai dezavantajată a generației lor. Poziția lor în ierarhia socială scade, atât în prezent, cât și în raport cu părinții lor care, la rândul lor, nu au avut studii universitare. Conform datelor, absolventul universitar mediu aflat astăzi în jurul vârstei de 30 de ani în Marea Britanie ocupă aceeaşi poziţie pe scara veniturilor pe care o ocupa în 1995 absolventul mediu de liceu. În același timp, absolventul mediu de liceu de astăzi ocupă aceeaşi poziţie ca o persoană care nu şi-a finalizat studiile şcolare în 1995.
