Fermierii români ajung să aștepte și 9 luni pentru încasarea banilor pe recolta vândută, deși Legea 72/2013 stabilește un termen maxim de plată de doar 60 de zile. O directivă europeană, transpusă în legislația națională de peste un deceniu, este ignorată sistematic în agricultura din România, punând presiune financiară pe producători.
O lege europeană ignorată în România
Actul normativ care transpune Directiva europeană 2011/7/UE a fost conceput pentru a combate întârzierile la plată și a proteja creditorii. Prevederile legii sunt clare: termenul de plată între profesioniști nu poate depăși 60 de zile calendaristice. Orice clauză contractuală care stabilește un termen mai lung este considerată nulă de drept. Cu toate acestea, practica din agricultură arată o realitate complet diferită.
„De ce nu se aplică această lege în cadrul agriculturii? Da, putem să avem o justificare: termenul de plată este legat de ciclul de producție. Dar, de fapt, nu este plata la recoltare, este plata la valorificarea recoltei”, a explicat fondatorul AGXecutive, Florin Constantin. În cazul în care plata întârzie, legea prevede că fermierul are dreptul la dobândă penalizatoare, calculată de la scadență până la achitarea integrală a sumei.
Contracte-capcană și clauze greu de înțeles
Unul dintre motivele principale ale acestei situații este reprezentat de contractele pe care fermierii le semnează cu distribuitorii de inputuri. Deși la prima vedere ofertele par avantajoase, acestea ascund adesea clauze extrem de complexe și păguboase. Mecanismul creditului furnizor îi ține pe agricultori captivi într-un sistem care îi dezavantajează pe termen lung.
„Dacă aveți curiozitatea să citiți contractele de distribuție de inputuri. Eu sunt jurist la bază, n-am făcut doctoratul, dar cred că mi-ar trebui trei doctorate să înțeleg toate clauzele. Practic, fermierul, când semnează acel contract, intră fericit că a luat un discount mare și termen de plată lung”, a declarat fondatorul AGXecutive.
Soluția recomandată de specialiști: avocatul
Pentru a evita pierderile financiare majore, specialiștii recomandă o soluție care implică o minimă investiție preventivă: consultanța juridică profesionistă. Analizarea unui contract de către un avocat înainte de semnare poate scoate la iveală toate clauzele nefavorabile și îi oferă fermierului posibilitatea de a le negocia sau contesta.
„Cel mai bun lucru, când achiziționezi orice: trece contractul ăla la un avocat. Foarte serios. Este, cred, una dintre cele mai bune investiții pe care un agricultor poate să le facă. O lectură juridică ar permite punerea în lumină a unor clauze care pot fi, după caz, mai nefavorabile sau chiar abuzive”, a recomandat specialistul.
România, un caz singular în regiune
Problema termenelor de plată extinse în agricultură pare a fi o particularitate negativă a României în regiune. Comparația cu țările vecine arată că aplicarea regulilor europene este posibilă, chiar și în condiții dificile. Un exemplu concret este Ucraina, o țară aflată în plin conflict militar, care reușește să respecte termenul maxim de plată de 60 de zile în sectorul agricol.
