Daniel Mischie, CEO City Grill Group, avertizează că o parte importantă din restaurantele mici și mijlocii din România riscă să iasă din piață în următoarele 6-18 luni. Estimarea avansată de el indică dispariția a 15-25% dintre aceste afaceri, pe fondul unei combinații de presiuni fiscale, costuri salariale mai mari și incertitudine politică și fiscală.
Semnalul vine dintr-un sector care înseamnă aproape 7,8 miliarde de euro cifră de afaceri la nivel național. Problema nu este lipsa clienților, ci scăderea profitabilității până la un nivel la care multe afaceri nu mai pot absorbi șocurile. Cele mai vulnerabile sunt restaurantele care funcționează deja cu marje reduse și care trebuie să facă față simultan unui TVA mai mare, unor cheltuieli mai ridicate cu forța de muncă și unei cereri afectate de scăderea puterii de cumpărare, într-o economie descrisă drept aflată într-o recesiune ușoară, cu creștere sub 1% în 2024 și 2025.
Daniel Mischie a explicat direct legătura dintre riscul de închidere și schimbările fiscale recente. TVA-ul pentru alimentație a urcat de la 9% la 11%, iar pentru băuturile alcoolice, cafea și sucuri la 21%. „Există un risc real ca în următoarele 6-18 luni, 15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii să se închidă, într-o piață care înseamnă, la nivel național, aproape 7,8 miliarde de euro cifră de afaceri.”
Într-o analiză citată de Financiarul, șeful City Grill Group a detaliat presiunile care apasă pe modelul economic al restaurantelor: „Pe de o parte avem presiunea fiscală cumulată: creșterea TVA de la 9% la 11% pentru alimentație, cu băuturile alcoolice, cafeaua și sucurile la 21%, care afectează direct marja unui sector ce lucrează deja cu marje mici. Apoi, există un risc asociat costului forței de muncă, în creștere fără o creștere proporțională a puterii de cumpărare a consumatorului final. Și, desigur, incertitudinea fiscală și politică, care blochează deciziile de investiție pe termen lung. Nimeni nu deschide un restaurant nou cu încredere deplină când nu știe ce regulă fiscală va intra în vigoare peste șase luni.”
Pe lângă presiunea pe marje, piața arată și o încetinire a ritmului de consum. Daniel Mischie spune că ieșirile la restaurant sunt mai rare, iar datele INS invocate de companie indică un declin de aproximativ 10% al frecvenței ieșirilor la restaurant în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. „Nu mai avem condiții favorabile, ca acum doi-trei ani. Simțim semnele diferențiat, de la brand la brand. Ceea ce se întâmplă este o normalizare după câțiva ani de creștere rapidă. Vedem o ușoară scădere a frecvenței ieșirilor la restaurant, confirmată și de datele INS, care arată un declin de aproximativ 10% în primul trimestru din 2026 față de anul anterior. Noi, ca grup, rămânem pe plus, dar nu mai vorbim de creșterile cu două cifre din 2022-2023.”
În opinia sa, dificultatea actuală este diferită de crizele anterioare. „În 2008-2009 a fost o criză de cerere. Oamenii nu mai aveau bani de ieșit. În 2020 a fost vorba despre o criză de ofertă. Exista cerere, dar nu puteai deschide ușa. Însă, ce se întâmplă acum este o criză de marjă. Cererea există, ușile sunt deschise, terasele sunt pline vara, dar costurile, de la fiscalitate la utilități și forță de muncă, erodează profitabilitatea mai repede decât poți ajusta prețurile fără să pierzi clientul. Este o criză silențioasă, care nu se vede în sală, ci în contul de profit și pierdere. Tocmai de aceea este mai periculoasă pentru un antreprenor care nu știe să-și citească cifrele. Poți avea restaurantul plin și marja tot în scădere.”
În acest context, efectul probabil în piață este consolidarea. Dacă o parte dintre operatorii mici și mijlocii se închid, grupurile mari, care pot eficientiza mai ușor activitatea și controla mai bine mixul de produs, pot câștiga cotă de piață prin extindere organică sau prin ocuparea spațiilor rămase libere.
