Un nou studiu realizat de Universitatea Tufts arată că genetica explică doar 50% din variația vârstei la deces, restul fiind influențat de factori precum dieta. Cercetarea a analizat în premieră obiceiurile alimentare ale copiilor de centenari, persoane care împărtășesc atât genele, cât și mediul de viață cu părinții lor longevivi. O dietă bogată în pește, fructe și legume, dar săracă în zahăr și sodiu, ar putea fi cheia unei vieți mai lungi și mai sănătoase.
Ce au descoperit cercetătorii după 20 de ani
Numărul tot mai mare de persoane care ating vârsta de 100 de ani a determinat oamenii de știință să caute secretele sănătății lor. Noul studiu, publicat în revista Science, a căutat tipare în stilul de viață al descendenților centenarilor, care ar putea ajuta pe oricine să trăiască mai mult, indiferent de moștenirea genetică. „Nutriția este un factor de impact, non-genetic, aflat sub controlul cuiva, care ar putea influența cât de mult trăiește și cât de sănătos trăiește”, a declarat Erfei Zhao, autorul studiului.
Cercetătorii au început să colecteze date de la copiii centenarilor la Universitatea din Boston încă din 2005, când aceștia aveau în jur de 70 de ani. Acum, după 20 de ani de monitorizare, mulți dintre participanți au ajuns la 90 de ani, iar rezultatele sunt mult mai clare. Paola Sebastiani, un alt autor al studiului, explică: „Urmărind acum descendenții centenarilor timp de 20 de ani, știm că, în grup, aceștia au înregistrat riscuri mare mai mici de accident vascular cerebral, demență, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.”
Dieta care face diferența
Constatările sugerează că urmașii persoanelor longevive adoptă diete mai bune pentru sănătatea metabolică, a inimii și a creierului. Prin compararea obiceiurilor lor alimentare cu cele ale persoanelor ai căror părinți nu au trăit la fel de mult, cercetătorii au identificat diferențe clare. Primul grup consuma cantități mai mari de pește, fructe și legume, în timp ce aportul de zahăr era mai mic, iar cel de sodiu, substanțial mai redus.
„Aceste elemente pot reprezenta căi comportamentale care completează sau amplifică reziliența biologică moștenită”, au precizat autorii. Cu toate acestea, nu există un singur aliment-minune. „Nu este vorba doar de un singur aliment și nu este vorba doar de nutriție și de a mânca sănătos pentru a atinge pragul de 100 de ani. Este o varietate de factori de mediu și genetici pe care abia începem să-i deslușim”, a completat Dr. Zhao.
Provocări și obiective pentru viitor
Cercetătorii subliniază importanța educării publicului larg pentru a adopta o dietă mai sănătoasă. Aceasta ar trebui să includă mai multe cereale integrale, fasole, tofu și alte leguminoase. Accesibilitatea acestor alimente rămâne însă o provocare majoră. „Trebuie să găsim, si, modalități de a face mai accesibil și mai convenabil pentru oameni să mănânce mai multe fructe și legume, pește și alte alimente mai sănătoase”, a spus co-autorul studiului, Andres Ardisson Korat.
Obiectivul final al acestor cercetări nu este doar prelungirea vieții, ci și îmbunătățirea calității acesteia. „Scopul nostru nu este doar să găsim modalități de a ajuta oamenii să trăiască mai mult, ci să îi ajutăm să găsească modalități de a fi mai sănătoși pe măsură ce îmbătrânesc. Cred că acest studiu în anii următori, plus alte cercetări pe care le facem, ne vor ajuta să atingem acest obiectiv pentru mai mulți oameni, indiferent de ce se află în genele lor”, a concluzionat Paola Sebastiani.
