Un atac cibernetic a expus datele personale a mii de femei, inclusiv adrese, permise de conducere și aproximativ 70.000 de fotografii. Informațiile proveneau din aplicația Tea, un spațiu online creat pentru ca femeile să se avertizeze reciproc în legătură cu potențiali agresori.
Atacul a fost orchestrat de un grup de pe un site din Manosferă, o rețea de comunități online dedicate promovării masculinității și misoginismului. Pe lângă datele scurse, hackerii au lăsat și un mesaj: „distracție plăcută.” Incidentul scoate la lumină existența și riscurile rețelelor de șoapte, sisteme informale de protecție folosite de femei.
Ce sunt rețelele de șoapte
Aceste rețele reprezintă schimburi informale de informații, adesea la locul de muncă, menite să ajute femeile și grupurile minoritare să navigheze inegalitatea de gen și hărțuirea sexuală. Ele funcționează pe premisa că raportarea oficială a incidentelor are șanse mici să ducă la justiție sau la tragerea la răspundere a vinovaților.
O jurnalistă a povestit o experiență de la o petrecere a firmei, cu tematică jungle. Un șef i-a făcut un comentariu nepotrivit. „Mi-a spus că am sânii foarte mari și că îi plac”, a relatat aceasta, adăugând că bărbatul se holba la pieptul ei „ca un personaj de desene animate”.
O colegă, Lauren, a observat scena și a intervenit subtil, activând rețeaua de șoapte. „A, da. Așa e el. Are o oarecare reputație,” i-a spus ea. Prin aceste cuvinte, Lauren a transmis că respectivul coleg, Tim, avea un istoric de comportament similar, iar celelalte femei din birou știau deja să îl evite. Cu toate acestea, noaptea s-a încheiat cu un incident. Tim i-a apucat talia și spatele pe ringul de dans, iar jurnalista a reacționat ferm. „Cară-te, pe bune, cară-te de aici!”, i-a spus ea până când bărbatul a eliberat-o.
De la bârfă la autoapărare
Termenul „bârfă” a fost istoric asociat femeilor, iar cuvintele lor au fost adesea tratate cu neîncredere. Inițial, cuvântul englezesc „gossip” (derivat din „God-sibb”) descria o relație cu Dumnezeu și era considerat sacru. Ulterior, a ajuns să definească grupuri de femei de încredere, precum călugărițele sau moașele.
De-a lungul secolelor, sensul s-a schimbat. În Evul Mediu, „bârfa” a devenit un termen codificat ca fiind feminin. Mai târziu, a ajuns să descrie o femeie neascultătoare, vorbăreață, care își vorbea de rău soțul sau dezvăluia secrete. Această evoluție a contribuit la problema fundamentală cu care se confruntă femeile: dorința de a fi luate în serios în absența unui sistem care să le sprijine în mod real.
Riscurile avertismentelor online
Rețelele de șoapte s-au mutat și în mediul online, dar riscurile au crescut exponențial. Membrele grupului de Facebook „Are We Dating The Same Guy” (Ieșim cu același tip?) s-au confruntat cu procese de defăimare după ce s-au avertizat reciproc în legătură cu parteneri potențial periculoși. Reacția împotriva acestor grupuri este adesea rapidă și agresivă.
Cazul aplicației Tea este cel mai recent exemplu. Atacul cibernetic a expus mii de femei unui pericol direct prin publicarea datelor lor personale. Aceste spații, fie ele online sau offline, sunt adesea ultimul bastion unde vocile supraviețuitoarelor sunt ascultate și validate. În schimbul poveștilor lor, femeile primesc susținere și, poate cel mai important, sunt crezute.
