Mișcările involuntare, precum tremorul, pot fi un semnal de alarmă pentru afecțiuni neurologice, inclusiv boala Parkinson. Specialiștii subliniază importanța unui consult la timp, deși nu orice tremurat indică această boală. Actorul Michael J. Fox a vorbit deschis despre această luptă, aducând în atenția publicului impactul afecțiunii.
Parkinson’s UK definește tremorul ca fiind o mișcare de tremurat repetitivă și incontrolabilă care afectează o parte a corpului, cum ar fi mâna sau brațul. Prezența unui astfel de simptom poate interfera semnificativ cu abilitatea unei persoane de a îndeplini sarcinile zilnice.
Impactul tremorului asupra vieții de zi cu zi
Activitățile simple pot deveni o provocare pentru persoanele care se confruntă cu tremor. Laura Phillips, consilier principal la linia de asistență Parkinson’s UK, explică: „De exemplu, a face ceva destul de simplu fără tremor, cum ar fi închiderea unui fermoar, a nasturilor sau legarea șireturilor, ar putea fi destul de dificil pentru cineva care se confruntă cu un tremor.” Impactul se poate extinde și la activități mai complexe, care necesită precizie și control.
Conducerea unui autovehicul este o altă zonă de îngrijorare. „În plus, mulți oameni își exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care tremorul le-ar putea afecta capacitatea de a conduce în siguranță, iar un diagnostic de Parkinson ar trebui raportat imediat autorităților rutiere”, adaugă Phillips.
Este tremorul întotdeauna un semn de Parkinson
Deși asocierea dintre tremor și Parkinson este frecventă în percepția publică, realitatea medicală este mai complexă. „Tremorul este unul dintre cele mai comune tipuri de simptome motorii pe care le experimentează persoanele cu Parkinson, dar un tremor nu este întotdeauna un semn de Parkinson”, clarifică Phillips. Mai mult, nu toți pacienții cu această afecțiune prezintă acest simptom. „Unele persoane cu Parkinson nu experimentează niciodată un tremor.”
Există și alte cauze posibile pentru apariția mișcărilor involuntare. „Este important de adăugat că și alte afecțiuni neurologice, cum ar fi scleroza multiplă (SM), pot duce la tremor”, spune specialista. Anumiți factori fiziologici și emoționali pot accentua un tremor, cum ar fi stresul, oboseala, anxietatea, furia, consumul de cofeină sau alcool, ori temperaturile extreme. „Persoanele cu tremor care au Parkinson spun adesea că tremorul lor este mult mai rău atunci când trec printr-o perioadă de stres sau anxietate sau dacă au avut o noapte proastă de somn”, confirmă Phillips.
Semnele care indică boala Parkinson
Fiecare persoană experimentează boala în mod diferit, dar există anumite tipare. Mulți pacienți se confruntă cu tremurături de repaus, care apar atunci când mușchii sunt relaxați. „În cazul bolii Parkinson, de obicei cineva va experimenta un tremor în repaus, spre deosebire de un tremor de acțiune (care apare în timpul mișcării musculare voluntare) sau un tremor intens”, explică Phillips.
Acest tremor de repaus afectează adesea mâinile și picioarele și se manifestă printr-o mișcare specifică, de tip „numărarea banilor”, ca și cum persoana ar rula o pastilă între degetul mare și arătător. Totuși, tremorul este rareori singurul simptom. „Alte simptome mai puțin vizibile includ vocea care devine mai slabă, scrisul de mână care devine mai mic (adesea denumită micrografie) și pierderea mirosului”, spune Phillips. „Problemele cu echilibrul, durerea, rigiditatea și oboseala sunt, și, simptome foarte comune, dar mai subtile, ale bolii Parkinson.”
Când ar trebui să mergi la medic
Recomandarea specialiștilor este clară: un consult medical este necesar dacă tremorul se înrăutățește în timp și începe să afecteze activitățile zilnice. „Te cunoști pe tine însuți mai bine decât oricine altcineva, așa că este important să ceri ajutor dacă ceva nu este normal pentru tine”, insistă Phillips. Chiar dacă nu este vorba de Parkinson, este important să se identifice cauza. „Poate că nu este Parkinson, ar putea exista alte motive pentru simptomele pe care le experimentezi, dar este întotdeauna bine să mergi să verifici.”
Un sfat practic este ținerea unui jurnal al simptomelor înainte de vizita la medic. „Păstrarea unei cronologii a simptomelor poate ajuta cu adevărat profesioniștii din domeniul medical să distingă orice tipare și să identifice dacă pare un model comun pentru Parkinson sau dacă se întâmplă altceva”, adaugă ea.
Ce se întâmplă la cabinetul medicului
Primul pas este o vizită la medicul de familie, care va încerca să excludă alte cauze posibile. „În primul rând, un medic va dori să pună o mulțime de întrebări diferite despre starea ta generală de sănătate pentru a exclude lucruri cheie precum deshidratarea și infecțiile medicale care ar putea cauza simptome similare”, afirmă Phillips. Discuția se va concentra apoi pe specificul tremorului. „Este, și, probabil ca medicul să pună întrebări despre momentul în care ai observat pentru prima dată tremorul și când tinde să apară. De exemplu, se întâmplă când stai și te uiți la televizor sau se întâmplă când te întinzi după ceva în dulap? Este mai rău sau mai bine în diferite momente ale zilei?”
Dacă medicul de familie suspectează Parkinson, va urma o trimitere la un specialist neurolog. „Consultantul va continua să excludă alte lucruri și te poate trimite la anumite tipuri de scanări, cum ar fi scanări CT sau RMN, pentru a vedea dacă există lucruri subiacente care ar putea cauza simptomele”, explică Phillips. În anumite situații, investigațiile pot fi mai avansate. „Unele persoane vor face, și, un tip special de scanare, numit scanare DAT (Dopamine Transporter Scan), care ajută la identificarea activității dopaminei în creierul unei persoane, neurotransmițătorul care lipsește din creierul persoanei atunci când are Parkinson.”
