România trebuie să își construiască planuri pe termen scurt, mediu și lung, într-un context internațional complet imprevizibil, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. Acesta a subliniat că nimeni nu poate anticipa finalul conflictului din Orientul Mijlociu, ale cărui efecte se resimt deja în piața energetică europeană.
Prudență maximă în sectorul energetic
Prioritatea pe termen scurt este decizia privind măsurile de stopare a creșterii prețurilor la carburanți, însă orice hotărâre trebuie să fie sustenabilă. Vicepremierul insistă că Guvernul nu își poate permite mișcări riscante. „Suntem într-o situație în care, cel puțin pe zona de energie, trebuie să venim cu soluții care să nu afecteze bugetul de stat mai mult decât a făcut-o deja”, a declarat Barna.
Strategia trebuie să fie pe termen lung, a adăugat oficialul. „Nu ne putem permite să aruncăm cu banii în stânga și în dreapta fără o strategie clară de recuperare sau de compensare. Din acest motiv, am propus acele variante de la Ministerul Energiei, care vizează o mai bună gestionare a resurselor și, de ce nu, o reducere a risipei în instituțiile publice.”
Negocieri cu partenerii externi într-un context incert
Incertitudinea domină pe toate planurile, iar planificarea devine esențială. „Nu cred că știe cineva pe această planetă când se va termina războiul. Planurile se fac pe termen lung, pe termen scurt, pe termen mediu”, a spus vicepremierul. Pe termen mediu, provocarea este echilibrarea bugetului până la finalul anului, într-un context în care inflația mare reduce consumul, dar crește artificial încasările la buget.
Dacă inflația nu este stăpânită, România va fi obligată să își regândească întregul mix energetic și să identifice noi rute și surse de materii prime pentru industriile afectate de sancțiunile impuse Rusiei. „Avem industrii oprite, capacități oprite din cauza sancțiunilor. Ce facem cu ele? Trebuie negociat cu America, cu partenerii europeni”, a punctat Barna, avertizând că presiunea pe Uniunea Europeană este uriașă.
„Este nedrept să cerem cetățenilor să strângă cureaua”
Tensiunea socială a atins cote ridicate, admite oficialul guvernamental. Creșterile de taxe de la începutul anului, modificările fiscale și conflictul extern au creat un mediu dificil. „Vin avalanșă peste societatea din România probleme care unele depind de noi, altele sunt independente de noi”, a spus el.
O speranță este pachetul de relansare economică, ce include ajutoare de stat și credite cu dobândă subvenționată, care ar putea aduce „un aer proaspăt în economie”. Tanczos Barna avertizează însă că nu există soluții magice. „Ar fi neserios să spun acum că mâine, poimâine se rezolvă toate. Trebuie să fim cumpătați, în dialog permanent cu partenerii externi, să găsim soluții și să fim flexibili.” O declarație tranșantă a vizat direct aparatul de stat. „Este nedrept să cerem cetățenilor să strângă cureaua, în timp ce statul nu face același lucru”, a mai spus vicepremierul.
Bugetul responsabilității și riscul pierderii banilor din PNRR
Bugetul din acest an este, în viziunea sa, „un buget al responsabilității”, construit pentru a menține deficitul în limitele agreate cu partenerii europeni. Depășirea acestor ținte ar reprezenta un eșec major. „Chiar dacă există presiuni din toate părțile pentru creșteri salariale sau subvenții suplimentare, trebuie să menținem deficitul în limitele agreate cu partenerii noștri europeni. Altfel, riscăm să pierdem fondurile din PNRR, ceea ce ar fi un dezastru pentru proiectele de infrastructură aflate în derulare”, a avertizat Tanczos Barna.
Acesta speră ca votul din Parlament să reflecte responsabilitate, nu populism electoral. Potrivit vicepremierului, sondajele recente arată clar că „oamenii s-au săturat de ceartă și blocaje” și vor rezultate. Adoptarea bugetului este prioritatea zero, pentru a nu bloca investițiile și activitatea primăriilor. „Primarii au nevoie de predictibilitate pentru a-și face planurile pe anul acesta”, a punctat el. Deși a recunoscut că există divergențe în coaliție, Barna a insistat că România nu își poate permite instabilitate politică în contextul regional actual.
