Piața construcțiilor și instalațiilor din România se confruntă cu un pesimism în creștere, un nou studiu arătând că 62% dintre profesioniștii din domeniu anticipează o reducere a volumului de lucrări în 2026. Cifra reprezintă o deteriorare clară a sentimentului din industrie, în creștere de la 48% în anul anterior.
Pesimism în creștere și noi priorități
Datele raportului „Piața de Construcții & Instalații în România, 2026” indică o evoluție ce reflectă presiunile tot mai mari din piață. În acest context, companiile își mută atenția de la expansiune către eficiență operațională, infrastructură și respectarea cerințelor de reglementare. Acestea devin noile priorități într-un mediu de afaceri tot mai complex.
Criza de personal devine problema numărul unu
Pentru prima dată în ultimii ani, deficitul de forță de muncă calificată a devenit principala preocupare a companiilor, depășind chiar și incertitudinile macroeconomice. Aproximativ 24% dintre respondenți indică lipsa personalului drept cea mai mare problemă, iar în sectorul instalațiilor impactul este și mai puternic, procentul ajungând la 33%.
Eniko Péter confirmă această schimbare de paradigmă. „Anul acesta vedem o schimbare clară de dinamică în piață. Nu mai este vorba doar despre contextul economic, ci despre capacitatea reală a companiilor de a livra proiecte într-un mediu tot mai complex. Lipsa de personal calificat începe să fie o limitare reală, iar în paralel crește presiunea pe eficiență și pe calitatea execuției. În acest context, diferența o vor face companiile care reușesc să își organizeze mai bine procesele și să lucreze cu parteneri care aduc valoare, nu doar produse.”, afirmă aceasta.
Vulnerabilitățile în execuția proiectelor agravează situația. Peste jumătate dintre companii pierd resurse din cauza modificărilor tehnice apărute pe parcursul lucrărilor. Aproape jumătate indică erorile de proiectare ca factor major de cost, în timp ce întârzierile la plată și termenele nerealiste continuă să afecteze fluxul operațional.
Rolul statului și al fondurilor europene
În fața acestor provocări, autoritățile sunt chemate să susțină sectorul, în special prin accelerarea investițiilor și creșterea absorbției fondurilor europene. Barna Tánczos subliniază importanța planificării pe termen lung pentru a asigura stabilitate.
„În contextul actual, rolul statului este esențial în susținerea sectoarelor afectate de incertitudine și de scăderea investițiilor. Domeniul construcțiilor și instalațiilor este unul cu reacție lentă, unde deciziile luate astăzi se văd în piață peste luni sau chiar ani, motiv pentru care este nevoie de planificare pe termen mediu și lung. În același timp, fondurile europene rămân principalul motor de dezvoltare, iar prioritatea noastră este finalizarea proiectelor aflate în derulare și creșterea capacității de absorbție. România are în continuare un potențial semnificativ de creștere, însă pentru a-l valorifica este nevoie de investiții coerente, de consolidarea capacității industriale și de o utilizare eficientă a resurselor disponibile.”, afirmă acesta.
Finanțare dificilă și parteneriate esențiale
Nici dinspre sectorul financiar veștile nu sunt mai optimiste. Mediul economic rămâne sub presiune, iar accesul la finanțare devine tot mai competitiv. Oana Macoveiciuc explică faptul că focusul s-a mutat de la impactul fiscal la instabilitatea globală.
„sectorului financiar, vedem o economie rezilientă, dar clar sub presiune, într-un context geopolitic și economic tot mai complex. Dacă anul trecut discutam predominant despre impactul fiscal, astăzi focusul s-a mutat către instabilitatea globală și efectele acesteia asupra investițiilor. România are însă un potențial real de creștere pe termen lung, susținut în special de fondurile europene și de investițiile în infrastructură, care rămân un motor important pentru economie. În același timp, accesul la finanțare devine tot mai competitiv, iar sănătatea financiară a companiilor și capacitatea lor de adaptare devin esențiale într-un mediu în continuă schimbare.”, declară Oana Macoveiciuc.
Studiul mai arată o schimbare în relațiile de afaceri. Companiile nu mai caută doar prețuri mici, ci parteneriate reale, bazate pe suport tehnic și expertiză. Cu toate acestea, colaborarea rămâne un punct slab. „Datele arată că există deschidere către inovare, însă colaborarea rămâne o zonă insuficient dezvoltată. În acest context, capacitatea companiilor de a construi parteneriate devine un factor esențial pentru evoluția lor.”, declară Rodica Lupu.
În paralel, cererea pentru soluții eficiente energetic este susținută de beneficiarii finali, iar tehnologia avansează către monitorizarea în timp real a clădirilor. Concluziile arată o industrie la un punct de inflexiune, unde presiunile legate de resurse și costuri forțează companiile să devină mai disciplinate și mai orientate strategic.
