Guvernul României are un termen-limită, 30 aprilie 2026, pentru a decide viitorul companiei aeriene TAROM. Conform unui document guvernamental, pe masă se află două opțiuni radicale: atragerea unui partener strategic privat sau o ieșire ordonată de pe piață, prin vânzarea activelor.
Un plan de restructurare în întârziere
Compania aeriană națională se află, teoretic, într-un proces de restructurare susținut de un ajutor de stat de până la 95,3 milioane de euro. Planul, aprobat de Comisia Europeană, a impus condiții clare, precum reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave și eliminarea unor rute pentru a nu distorsiona concurența. În practică, însă, indicatorii asumați nu au fost atinși. Principala sursă de venit a companiei în 2024 a provenit din vânzarea de active, precum sloturi și aeronave, nu din activitatea operațională curentă. Mai mult, gradul de ocupare estimat pentru 2025 este sub 70%, față de ținta de 78%, iar pierderea estimată pentru anul viitor se ridică la aproximativ 186 de milioane de lei.
Două scenarii: parteneriat sau lichidare
Prima variantă luată în calcul este un parteneriat strategic cu un operator privat. Statul ar putea vinde un pachet de acțiuni, fie minoritar, între 20% și 49%, fie chiar majoritar, către un grup precum Lufthansa, LOT sau Emirates. Un astfel de investitor ar aduce capital, know-how și acces la noi rute, fiind considerat singurul scenariu care permite recapitalizarea după 2026 fără a încălca regulile europene. A doua variantă este ieșirea ordonată de pe piață. Dacă nu se găsește un partener credibil, statul ar putea decide încetarea operațiunilor și valorificarea separată a activelor. Acestea includ sloturi pe aeroporturi importante precum Frankfurt și Paris Charles de Gaulle, acorduri bilaterale, certificări IOSA și infrastructura de mentenanță.
Ceasul ticăie sub presiunea regulilor europene
Timpul este un factor critic din cauza principiului european „one time, last time”. Această regulă interzice României să mai acorde un nou ajutor de stat pentru TAROM timp de cel puțin zece ani după încheierea planului actual, la 31 decembrie 2026. În cazul în care planul de restructurare eșuează, orice recapitalizare din bani publici devine imposibilă până în jurul anilor 2034-2036. Astfel, atragerea unui investitor privat devine esențială pentru supraviețuirea pe termen lung a companiei.
Gheorghiu: „Actualul model de business nu este sustenabil”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a confirmat joi că se așteaptă un punct de vedere de la Ministerul Transporturilor, instituția care gestionează dosarul. Aceasta a recunoscut că planul actual nu este respectat. „Asupra acestei companii nu a existat aliniere, este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care aşteptăm feedback-ul, răspunsul Ministerului. Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom. Ştim că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective, unele mai puţin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană. Dacă se aprobă prelungirea planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic şi criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux”, a spus Oana Gheorghiu. Vicepremierul a subliniat că modelul economic al companiei nu mai poate continua, profitul din 2024 nefiind generat de activitatea de bază. „Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil, compania pierde bani în ultimii 10 ani, cel puţin acolo unde ne-am uitat. Noi ştim că profit operaţional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani, a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitate, din operaţional, ci din alte activităţi. Aşa că, este clar că avem nevoie să explorăm alte soluţii pentru Tarom”, a conchis Gheorghiu.
