Impactul singurătății asupra riscului de deces prematur este echivalent cu fumatul a 15 țigări pe zi, conform mai multor studii. O soluție surprinzător de eficientă vine de la cercetători scandinavi, care au descoperit că plimbările în natură pot fi un remediu eficient pentru sănătatea mintală.
Un studiu recent, realizat pe peste 2.500 de adulți din Norvegia, arată că plimbările într-un parc public sau pe malul unui lac, chiar și de câteva ori pe an, au îmbunătățit starea psihică a majorității participanților. Secretul nu stă în efortul depus sau în viteză, ci în încetinirea ritmului și observarea detaliilor din jur, cum ar fi lumina sau modelele de pe frunzele copacilor.
Cifrele alarmante ale singurătății
Impactul singurătății depășește starea de spirit. Studiile arată că singurătatea și izolarea sunt legate de riscuri mai mari de boli de inimă, depresie și demență. Potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA, acestea sunt asociate cu hipertensiune arterială, obezitate, un sistem imunitar slăbit și anxietate. În contextul în care 50% dintre adulții americani declară că se simt singuri, problema devine una de sănătate publică. Un sondaj național din 2023 a constatat că persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani reprezintă cel mai singuratic grup. Sindre Johan Cottis Hoff, cercetător la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, a avertizat: „Singurătatea și sentimentul de neapartenență sunt provocări majore de sănătate publică. Dacă mediile naturale sunt distruse sau devin mai puțin accesibile, acest lucru poate fi costisitor pentru societate.”
Un nou tip de apartenență
Senzația de conectare apare atunci când atenția nu este concentrată pe performanța personală, cum se întâmplă în cazul joggingului, ci pe mediul înconjurător. Sindre Johan Cottis Hoff, cercetător în sociologie, explică mecanismul din spatele acestui fenomen. „Când te vezi ca parte a naturii, creezi un sentiment de apartenență la o comunitate.” Acesta adaugă că percepția asupra singurătății se schimbă. „Mulți oameni au susținut anterior că singurătatea se referă doar la contactul uman și la comunitățile umane, dar în ultimii ani, mai multe studii au arătat că atașamentul față de locuri și mediile naturale are, si, un efect pronunțat.”
Gânduri mai bune și relații mai sănătoase
O altă explicație posibilă este că plimbarea în natură poate transforma gândurile distructive în unele constructive. Cercetătorii au subliniat că „mai multe studii au descoperit că sentimentul de conectare cu natura contracarează tocmai aceste tipuri de tipare de gândire distructive și chiar îmbunătățește relațiile cu alte persoane.” Astfel, beneficiile se extind de la starea interioară la interacțiunile sociale, ajutând la construirea unor legături mai sănătoase cu cei din jur.
Ce faci dacă nu poți ieși în natură
Pentru persoanele care nu au posibilitatea de a ieși frecvent în natură, există și alte metode de a combate singurătatea. Cercetătorii de la Harvard sugerează că simplul gest de a contacta familia sau prietenii ajută enorm. Implicarea în serviciul comunitar este o altă soluție eficientă. Ei susțin că „serviciul colectiv poate oferi conexiuni importante care ameliorează singurătatea”. Pe lângă acest beneficiu, implicarea în comunitate poate „cultiva sensul și scopul și atenua provocările de sănătate mintală.”
