Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a discutat la Bruxelles cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, despre bugetul Uniunii Europene, piața unică și securitatea regională. Un obiectiv cheie pentru România este atragerea a 10 miliarde de euro din PNRR în acest an pentru proiecte de infrastructură.
Întrevederea dintre Oana Țoiu și Roberta Metsola s-a concentrat pe teme esențiale pentru viitorul României în cadrul Uniunii Europene. Discuțiile au vizat Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, competitivitatea economică și provocările de securitate actuale.
Bugetul UE și prioritățile României
Un subiect central al discuțiilor a fost viitorul buget european pentru perioada 2028-2034, care va stabili alocarea fondurilor pentru următorii șapte ani. Ministrul Țoiu a transmis că România susține un buget ambițios, capabil să sprijine modernizarea economiei europene. Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea țării și trebuie să rămână piloni centrali ai bugetului.
„Alocarea financiară consistentă în următorul Cadru Financiar Multianual este o prioritate împărtășită de România și de Parlamentul European. De asemenea, susținem ca Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună – care au ajutat România să se dezvolte accelerat după aderarea la Uniunea Europeană – să rămână pilonii centrali ai bugetului european, fiind instrumente fundamentale pentru reducerea disparităților și creșterea competitivității reale”, a declarat Oana Țoiu.
Obiectiv PNRR: 10 miliarde de euro în 2024
Pentru a atinge obiectivele de dezvoltare, România și-a propus să atragă 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cursul acestui an. Fondurile sunt destinate proiectelor din educație, sănătate și infrastructură rutieră. Succesul acestui demers depinde de capacitatea guvernului de a implementa planurile de finanțare agreate cu partenerii europeni.
„România are nevoie în continuare de o echipă guvernamentală cu curajul și perseverența necesare pentru a onora promisiunile făcute cetățenilor și planurile de finanțare agreate cu partenerii europeni, inclusiv pentru a reuși să atragem, anul acesta, 10 miliarde de euro din PNRR pentru școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministrul.
Piața unică și rolul strategic al României
Creșterea competitivității europene a fost un alt punct pe agendă. Mediul de afaceri din România necesită o piață unică adaptată realităților curente, cu reguli simplificate și acces rapid la oportunități. Oana Țoiu a afirmat angajamentul ferm al țării față de proiectul european.
„România este neabătută în drumul său european. Suntem o țară cu atât mai puternică cu cât Uniunea Europeană este mai puternică și cu cât oportunitățile sunt mai ușor de accesat de către toți cetățenii. Voința acestora pentru un viitor european este o ancoră puternică chiar și în timpuri complicate”, a menționat oficialul român.
Poziția României în cadrul UE este una consolidată, permițându-i să contribuie la securitatea, inovația și deciziile comune. „Acum, România este deja la un nivel de maturitate și de dezvoltare, ca stat membru, care îi permite să contribuie esențial la securitatea, inovația și piața europeană, precum și la deciziile comune. rolul nostru strategic depinde și de capacitatea de a livra rezultate concrete”, a adăugat Țoiu.
Securitate și coridoare de solidaritate
Discuțiile au abordat și contextul de securitate, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu și impactul blocării Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare. S-a convenit că diplomația joacă un rol important în găsirea soluțiilor. Experiența României în gestionarea coridoarelor de solidaritate a fost evidențiată ca un avantaj pentru asigurarea rezilienței logistice la nivel european.
Un alt moment important va fi vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, la București, cu ocazia Zilei Europei, eveniment ce subliniază legătura strânsă dintre instituțiile europene și România.
