România va realoca 2,8 miliarde de euro din fondurile europene primite prin Politica de Coeziune. Suma plasează țara pe locul patru în Uniunea Europeană la valoarea fondurilor redirecționate, banii urmând să sprijine zone prioritare precum economia, industria de apărare și infrastructura duală.
Această decizie a fost anunțată de Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene, și vine în contextul revizuirii de la jumătatea perioadei bugetare multianuale 2021-2027. În total, 25 de state membre au decis să facă astfel de realocări.
Revizuirea bugetară și bonusurile pentru statele membre
Mișcarea financiară face parte dintr-un proces prin care statele membre au fost încurajate să direcționeze fonduri către noile urgențe europene. Nu a fost o obligație, ci o invitație cu beneficii. Roxana Mînzatu a explicat mecanismul: „E vorba despre fondurile europene din politica de coeziune, aceste fonduri pe care România le primește de ceva vreme și le folosește pentru dezvoltarea diverselor domenii de activitate, de la infrastructură, la sănătate, la educație. La jumătatea fiecărui buget multianual – suntem în 2021-2027 ca buget – facem o revizuire. De data asta am spus statelor membre, eu, colegul meu, vicepreședintele (Raffaele -n.red) Fitto, vă rugăm să vă uitați către prioritățile europene și urgențele europene: competitivitate, apărare, inclusiv apărare civilă, reziliența sistemelor de apă, partea de energie și partea de locuințe, acces la locuințe. Dacă vreți, puteți să realocați din fondurile pe care le aveți către aceste cinci priorități și noi vă dăm o serie de bonusuri: un an plus la implementare, un avans mai mare, o contribuție proprie mai mică.”
Destinația fondurilor: De la competitivitate la infrastructură duală
Suma de 2,8 miliarde de euro va fi direcționată către mai multe sectoare strategice, conform declarațiilor oficialului european. Decizia a fost luată la nivel național, fără impuneri de la Bruxelles. „România este pe poziția patru ca valoare a sumelor realocate: 2,8 miliarde de euro. O bună parte s-a dus către zona economică, competitivitate, tehnologii noi și aici înseamnă și sprijin pentru industrie, dar și partea de formare și calificare pentru forța de muncă. O parte s-a dus și se duce și către zona de Apărare, dar să privim apărarea și industriei de apărare, dar și pe partea de mobilitate duală, partea de infrastructură de transport, care poate să aibă și uz civili și uz dual, o parte s-a dus către zona de locuințe și către zona de apă. Deci este un semnal că această politică de coeziune are capacitatea să finanțeze prioritățile europene noi. Se face prin voința statelor membre, fără ca cineva de la Bruxelles să impună această direcție. Până la urmă demonstrează că și în viitorul buget 2028-2034, politica aceasta de coeziune trebuie să fie bine bugetată, e nevoie de ea, este importantă și relevantă”, a transmis Roxana Mînzatu.
Oportunități noi prin programele SAFE și AGILE
Pe lângă aceste fonduri, România accesează peste 16 miliarde de euro și prin programul SAFE. Această inițiativă europeană constă într-un împrumut garantat de bugetul UE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro, dedicat tehnologiei, producției și achizițiilor strategice. Planurile pentru industria de apărare includ finanțări specifice. „În interiorul acestui plan de investiții pentru industria românească de apărare, un plan care a fost foarte bine evaluat și apreciat de de colegii mei din Comisie, există și finanțare pentru partea de producție de tehnologie, partea de licență, achiziția de echipamente cu tot cu licențe și producție proprie”, a detaliat vicepreședintele Comisiei.
O nouă oportunitate apare și pentru firmele mici și mijlocii prin programul AGILE. Cu un buget inițial de 115 milioane de euro, acesta va fi accesibil de anul viitor și vizează companiile inovatoare din domeniul securității, fie că este vorba de tehnologie militară sau soluții de cyber security. „Noi sperăm, și aici invit și IMM-urile din România care au vocație și interes pe zona aceasta, ca în felul acesta să stimulăm și companiile mici să dezvolte tehnologie militară, tehnologie de apărare, de securitate, cum spuneam, inclusiv în zona de IT și să putem scala, să mărim acest program, așa încât să avem un buget și mai generos. Deci, din trei direcții cel puțin venim să sprijinim nu doar apărarea, ca element militar, ci industria de apărare, care înseamnă locuri de muncă, independență strategică pentru Europa și pentru statele membre care investesc în direcția aceasta”, a adăugat Mînzatu.
