România a securizat finanțări de peste 2 miliarde de euro destinate unor investiții strategice în sectoare cheie precum energia și infrastructura. Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor în urma vizitei în Statele Unite ale Americii a unei delegații conduse de ministrul Alexandru Nazare, care a purtat discuții la Washington cu instituții financiare internaționale și oficiali americani.
Delegația română a fost formată din ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Aceștia au participat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, unde au negociat pachete financiare importante pentru dezvoltarea economică a țării.
Finanțări masive pentru Energie și Gaze
O parte semnificativă din fondurile obținute va fi direcționată către sectorul energetic. Aproape un miliard de euro vor fi mobilizați pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, prin intermediul instrumentelor financiare ale Grupului Băncii Mondiale. La această sumă se adaugă o contribuție importantă din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a confirmat disponibilitatea de a participa cu aproximativ 400 de milioane de euro la același proiect. Finanțarea BERD va fi acordată fără a solicita o garanție suverană, reducând astfel presiunea asupra bugetului de stat.
Compania Transgaz primește, la rândul său, un impuls major pentru modernizare. Vor fi asigurate aproximativ 495 de milioane de euro pentru rețelele de transport și comprimare a gazelor naturale. Aceste fonduri vor fi susținute prin garanții oferite de Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor (MIGA), o instituție membră a Grupului Băncii Mondiale.
Împrumut pentru reforme și sprijin pentru IMM-uri
Pe lângă finanțările pentru proiecte specifice, a fost avansată și pregătirea unui împrumut de tip Development Policy Loan (DPL) din partea Băncii Mondiale, în valoare de 650 de milioane de dolari. Suma este destinată susținerii reformelor structurale și a măsurilor din sectorul energetic, fiind condiționată de obiective de consolidare fiscală și modernizare economică.
Discuțiile au vizat și pilonul al doilea al acestui împrumut, care se concentrează pe îmbunătățirea accesului la finanțare pentru microîntreprinderi și IMM-uri. se urmărește mobilizarea finanțării nebancare și decarbonizarea sectorului energetic. Obiectivele includ facilitarea participării sectorului privat la producția de energie regenerabilă și creșterea eficienței energetice. În plus, alți 90 de milioane de euro vor fi disponibili prin instrumentul CERP (Crisis Emergency Response Program) al Grupului Băncii Mondiale, pentru gestionarea efectelor crizelor economice și energetice.
Parteneriat istoric redeschis după 21 de ani
Un moment cheie al vizitei a fost semnarea Cadrului de Parteneriat de Țară (2025-2029) cu MIGA, prin care se redeschide colaborarea cu această instituție după o pauză de 21 de ani. Ultima operațiune a MIGA în România a avut loc în anul 2005. „În cadrul discuţiilor cu Ajay Banga, preşedintele Grupului Băncii Mondiale, prima a unui ministru de Finanţe al României cu preşedintele Grupului, dar şi în întâlnirea cu Antonella Bassani, vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, au fost analizate oportunităţile de finanţare pentru proiecte strategice din România, în special în domeniul infrastructurii, energiei şi sănătăţii. Un capitol important l-au reprezentat întrevederile cu reprezentanţii Agenţiei Multilaterale de Garantare a Investiţiilor (MIGA), respectiv Tsutomu Yamamoto, director general al MIGA, şi Junaid Ahmad, vicepreşedinte pentru Operaţiuni, în cadrul cărora au fost analizate mecanismele de garantare pentru proiecte majore de infrastructură şi energie. În cadrul întâlnirilor a fost semnat Cadrul de Parteneriat de Ţară (2025-2029), prin care se redeschide, după 21 de ani colaborarea cu MIGA în sprijinirea mediului economic românesc, ultima operaţiune a MIGA în ţara noastră având loc în anul 2005”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor. De asemenea, Corporația Financiară Internațională (IFC) și-a reconfirmat suportul pentru dezvoltarea proiectului Black Sea AI Gigafactory.
Dialog la nivel înalt cu administrația americană
Delegația României a avut întâlniri cu reprezentanți ai principalelor instituții ale administrației americane, inclusiv oficiali de la Departamentul pentru Energie, Departamentul de Comerț și Departamentul Trezoreriei Statelor Unite. Dialogul a vizat consolidarea cooperării economice și accelerarea proiectelor strategice. Un punct important pe agendă a fost și susținerea aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
„În ansamblu, întâlnirile cu oficialii administraţiei americane au confirmat interesul părţii americane pentru extinderea cooperării economice cu România şi pentru implicarea companiilor şi instituţiilor financiare americane în proiecte strategice din regiune. Mesajele transmise au reconfirmat faptul că România este percepută ca un partener stabil, predictibil şi relevant în regiunea Europei Centrale şi de Est, cu potenţial mare de dezvoltare a proiectelor strategice în parteneriat cu Statele Unite”, subliniază documentul citat.
