România a pierdut procesul intentat de compania farmaceutică Pfizer și este acum obligată să plătească daune de 600 de milioane de euro. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat pe 1 aprilie că decizia tribunalului belgian este executorie. Există însă o problemă majoră, recunoscută oficial: banii necesari pentru plată nu există în bugetul ministerului.
O gaură de 600 de milioane de euro în buget
Întrebat direct dacă ministerul dispune de fondurile necesare pentru a acoperi datoria, răspunsul ministrului Alexandru Rogobete a fost tranșant. „Nu, astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”, a declarat oficialul în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a precizat că urmează discuții la nivelul Guvernului pentru a găsi o soluție. Autoritățile trebuie acum să identifice sursele pentru a „stabili mecanismul financiar” prin care se va efectua plata către compania farmaceutică.
Contractul din 2021, sursa problemei
Litigiul are la bază un contract semnat în luna mai 2021, în timpul mandatului ministrului USR Ioana Mihăilă, pentru achiziția a 30 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Procesul pierdut de statul român vizează exact acest acord. „Decizia tribunalului se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și nici livrate, dar sunt parte din contractul semnat în 2021 (…) Ce este greșit – acea cantitate uriașă semnată în mai 2021, care nu avea legătură cu realitatea, nicio estimare medicală sau directă”, a explicat Alexandru Rogobete. Ministrul a adăugat și o observație ironică legată de cantitatea contractată. „Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge sau nu pandemia, dar în mai 2021 știam sigur că populația nu se va dubla”, a mai spus Rogobete.
Decizia de a opri comenzile
Deși acordul a fost parafat în 2021, hotărârea de a sista comenzile a fost luată ulterior, în mandatul fostului ministru PSD, Alexandru Rafila. Actualul șef de la Sănătate, Alexandru Rogobete, a subliniat că responsabilitatea pentru nerespectarea contractului aparține conducerii de la acel moment. „Decizia de a nu mai comanda și a face acele amendamente din 2022 (…) a fost decizia ministrului în funcție la acel moment și a prim-ministrului de la acel moment (…) Ele au fost contractate și conform contractului exista obligația de a fi plătite, chiar dacă nu erau comandate”, a menționat actualul ministru.
Amendamentul refuzat și medierea ignorată
Situația putea fi evitată. În 2023, Comisia Europeană și Pfizer au propus statelor membre un amendament care permitea reducerea numărului de doze și eșalonarea livrărilor până în 2026. Guvernul României, cu Alexandru Rafila la conducerea Ministerului Sănătății, a refuzat să semneze, invocând la acea vreme „condițiile propuse”, fără a oferi detalii clare. În plângerea depusă în instanță, Pfizer a arătat că exact acest amendament ar fi rezolvat impasul. „Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, se arată în documentele companiei. Mai mult, Pfizer a considerat surprinzătoare decizia României de a cere o amânare a livrărilor pe 27 iunie 2023. „Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”, a susținut compania. Înainte de a deschide procesul, Pfizer a propus o mediere, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene. Potrivit documentelor, Executivul de la București „nu a răspuns niciodată” acestei solicitări. Pe lângă cele 600 de milioane de euro, compania a cerut și dobânzi calculate la rata BCE plus 5 puncte procentuale, precum și cheltuieli de judecată de 22.500 de euro.
