Partidul Social Democrat va decide pe 20 aprilie, printr-un referendum intern, dacă va continua la guvernare. Până la acea dată, toate ședințele coaliției au fost amânate, aruncând scena politică într-o zonă de incertitudine. Chiar premierul Ilie Bolojan a recunoscut pe 24 martie că „rămâne de văzut” dacă România va mai fi condusă de actuala construcție guvernamentală și după Paști.
Efecte în lanț și riscul unui downgrade financiar
Experții avertizează că o criză guvernamentală ar putea declanșa probleme economice grave și ar putea izola România pe scena internațională. Analistul politic Radu Delicote descrie un scenariu cu efecte în cascadă. „Clar că efectele vor fi în cascadă de la ratingul de țară, la presiune pe leu, inclusiv la alte cifre economice care pot să dea fiori răci. Pentru că ruptura coaliției înseamnă instabilitate politică, instabilitate politică înseamnă incapacitate decizională la nivel economic, incapacitate decizională la nivel economic într-un context de policrize înseamnă, de fapt, downgrade pentru România”, indică acesta. Alternativele actualei coaliții sunt fie un guvern minoritar, fie alegeri anticipate.
Costuri deja vizibile pentru România
Impactul instabilității politice nu este doar teoretic, ci se reflectă deja în costuri concrete pentru statul român. Analistul economic Cristian Păun subliniază că creditorii internaționali monitorizează atent situația. „Noi suntem în momentul de față într-o monitorizare foarte atentă din partea creditorilor internaționali. Au și crescut dobânda pentru noi, pentru că nu ne văd serioși, nu ne văd aplecați asupra lucrurilor care contează și care ne pot salva. În cazul ăsta nu prea ne creditează cu foarte multă rată de succes și asta se vede în dobânda cu care ne împrumută și care ajuns să fie fix cât bugetul de la educație”, explică Păun. Acesta adaugă că situația economică a țării nu este favorabilă. „România nu arată deloc bine în momentul de față și nici nu cred că va schimba ceva, vreo . Ne vom alege eventual cu niște mai puțini reformiști în fruntea statului, care, clar, fără soluții, o vor tărăgâna”.
Joc politic și miza rotativei guvernamentale
Ieșirea de la guvernare ar putea fi o mișcare strategică a PSD pentru a evita decontarea unui eventual eșec economic, în special în contextul rotativei guvernamentale din 2027. Cristian Păun consideră că social-democrații nu sunt dornici să preia complet responsabilitatea. „Nici PSD-ul, care mimează foarte bine grijă lui pentru patrie, nu prea se înghesuie să vină la guvernare. Adică n-ar vrea să deconteze el, din punct de vedere politic, dezastrul macroeconomic lăsat tot de ei”, susține analistul. El anticipează o strategie de evitare a responsabilității înaintea alegerilor. „Dacă mă întrebați pe mine, vor fugi cei din PSD, inclusiv de rotativă. Atunci, probabil că vor forța ieșirea de la guvernare, vor forța o ceartă din asta, astfel încât să nu funcționeze coaliția, vor intra în opoziție, foarte probabil, și vor face același joc pe care-l fac de vreo câteva cicluri electorale. În preajma alegerilor, ies de la guvernare și intră în opoziție”.
Administrativ funcțional, politic la limită
În ciuda tensiunilor politice, aparatul administrativ al statului continuă să funcționeze. Radu Delicote face o distincție clară între cele două planuri. „Deci, administrativ, există un guvern cu ministere funcționale, cu ministri din toate partidele care își fac treaba de bine de rău și asta înseamnă că administrativ coaliția rezistă. Politic, atârnă de un fir de păr în momentul de față”, punctează analistul politic. Totuși, Cristian Păun este de părere că accesul la resurse reprezintă un stimulent puternic pentru partidele aflate la putere. Concluzia sa este tranșantă: „Nu o să plece câinele de la măcelărie atât de ușor”.
