Tensiunile din Coaliție ating un nou prag critic, PSD transmițând că guvernarea nu va mai fi la fel după 20 aprilie. Social-democrații iau în calcul public două opțiuni principale: rămânerea la putere, dar fără premierul Ilie Bolojan, sau trecerea în Opoziție. Analiștii politici consideră însă că aritmetica parlamentară îi obligă pe social-democrați și liberali să continue colaborarea, în lipsa unor alternative viabile.
Joc de poker politic și presiuni
Planul social-democraților pare a fi unul de uzură, menit să forțeze o schimbare la vârful Guvernului. Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, susține că PSD vrea mai întâi să-și retragă miniștrii pentru a pune presiune pe premierul Ilie Bolojan să demisioneze. „Vor pune presiune săptămâni întregi, probabil vor pune şi pe preşedinte de a intra în acest joc. Planul PSD nu va reuşi”, a declarat liberalul. În replică, premierul Ilie Bolojan a transmis că nu intenționează să plece și a aruncat responsabilitatea înapoi la partenerii de guvernare. „Cei care vor genera o criză politică – şi asta poate să facă PSD-ul, conform anunţurilor pe care le-au făcut – dacă fac asta, îşi vor asuma întreaga răspundere pentru acest lucru”, a avertizat premierul.
În acest context, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a exclus categoric alte alianțe. „Nu vom vota un guvern minoritar şi nu vom face alianţă cu AUR”, a spus Grindeanu pe 23 martie. Strategia este una de presiune, explică analistul politic Adrian Zăbavă. „Nu pot să intuiesc decât că există un plan și că fac toate aceste lucruri pentru că încă speră că din partea cealaltă cineva va clipi, ca să zic așa, fie că va fi vorba de Nicușor Dan […], fie că va fi vorba de o parte parte din PNL, cu care să reușească să facă o masă critică. […] Dat fiind faptul că în acest joc de poker PSD spune că nu va vota niciodată un guvern minoritar, ridică mica și pune presiune pe schimbarea lui Ilie Bolojan”, explică analistul.
Varianta unui guvern minoritar este improbabilă
Un Executiv minoritar „nu este o variantă pentru nimeni în acest moment”, consideră analistul politic George Jiglău. Chiar și cu sprijinul parlamentarilor neafiliați, șansele unui astfel de cabinet sunt reduse, detaliază Adrian Zăbavă. „În contextul ăsta șansele sunt destul de mici. Dar trebuie să ținem cont că astăzi avem un Parlament cu destul de mulți electroni liberi. […] Cred în varianta unui guvern minoritar PNL-USR cu un vot de susținere din partea UDMR în Parlament și a altora, doar sub presiunea situației într-o oarecare măsură. Cu mici voturi punctuale din partea PSD sau AUR, alături de electronii liberi de prin Parlament. Dar acel Guvern va fi extrem de limitat și va avea reale probleme în a lua orice decizie”, a explicat Zăbavă.
Rolul decisiv al președintelui Nicușor Dan
O eventuală schimbare a lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului depinde, în ultimă instanță, de acordul președintelui Nicușor Dan. Adrian Zăbavă consideră că acest scenariu are șanse mici, mai ales după ce premierul a ieșit întărit politic în urma adoptării bugetului. „Și trebuie ținut cont de faptul că în această ecuație un cuvânt greu de spus l-ar avea Nicușor Dan fără doar și poate. Acest lucru nu s-ar putea face fără acceptul președintelui. Însă dacă va fi parte a deciziei de schimbare a lui Ilie Bolojan, tacit sau nu, președintele va fi primul care va deconta această decizie. Electoratul care astăzi mai are încredere în Nicușor Dan, după părerea mea, se suprapune în mare măsură cu electoratul care are încredere în Ilie Bolojan”, afirmă analistul. Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu va candida în 2030 dacă actualul șef de stat va dori un nou mandat. „Cât timp avem un președinte al României pe care l-am susținut în acele alegeri, în turul 2, și dorește să candideze, nu se pune niciun fel de problemă din partea mea, la o candidatură”, a spus Bolojan.
„Condamnați să guverneze împreună”
În lipsa unor alternative clare, continuarea guvernării în formula actuală pare cea mai probabilă variantă. Analistul George Jiglău consideră că descrierea făcută de președintele Nicușor Dan rămâne cea mai corectă. „Cred că formularea lui Nicușor Dan este cea mai potrivită: cele patru partide sunt, în acest moment, condamnate să guverneze împreună. În primul rând, matematica parlamentară nu este deloc favorabilă altor scenarii. Toate partidele din actuala coaliție au exclus, în forma actuală, o guvernare alături de AUR și de aliații săi parlamentari”, explică Jiglău.
Se ajunge astfel la o situație paradoxală în care partidele preferă status-quo-ul. „Toate partidele vor să fie la guvernare, dar niciunul nu vrea să fie în această Coaliție și, în același timp, nici nu își dorește o alianță cu opoziția. Dacă punem cap la cap aceste poziții, rezultă că actuala formulă este singura care le permite tuturor să rămână la putere”, adaugă analistul. Pentru PSD, situația poate fi chiar convenabilă. „E foarte convenabil pentru PSD să îl aibă în continuare pe Bolojan. Pot să promită absolut orice și, la final, să spună „nu ne lasă Bolojan”. Dacă Bolojan dispare din poziția de premier, nu știu cine ar putea veni în loc. Nu cred că vrea nimeni din PNL să fie premier în formula aceasta”, mai transmite Jiglău.
Contextul extern și rotativa guvernamentală
Un factor extern ar putea forța partidele să rămână împreună. Adrian Zăbavă aduce în discuție criza internațională. „Dacă această criză internațională, blocarea strâmtorii Ormuz, creșterea prețurilor la combustibil, va continua încă două-trei săptămâni, este posibil ca data de 20 aprilie să ne prindă într-un context mult mai dificil decât cel actual. În aceste condiții, nu este exclus ca, sub presiunea externă, Partidul Social Democrat, în ciuda ridicării mizei pe această decizie, să rămână în coaliție în aceeași formulă”, explică analistul.
Întrebat dacă PSD ar putea prelua șefia guvernului înainte de termenul stabilit în protocol, aprilie 2027, Sorin Grindeanu a răspuns scurt: „E una dintre variante”. Totuși, Adrian Zăbavă nu crede că acest scenariu este realist. „După părerea mea, PSD nu poate prelua funcția de premier în actuala Coaliție. Nu cred că poate exista o înțelegere asupra modificării acordului și a termenilor rotativei astfel încât PNL și USR să fie de acord cu aceste schimbări. Mă îndoiesc că acest scenariu poate deveni realitate”, a conchis acesta.
