Un proiect agricol din Sri Lanka oferă fermierilor locali o alternativă la culturile tradiționale și la dependența de chimicale. Inițiativa, lansată în 2025 de firma britanică Mygroup, reînvie cultivarea bumbacului prin metode regenerative și garantează un preț fix, mult peste cel al pieței pentru porumb sau orez. Recolta pilot de pe un singur acru a produs deja 280 de kilograme de bumbac.
Prețuri corecte și un viitor mai bun
Proiectul „Exiled”, derulat în regiunea Monaragala de către Fibershed Sri Lanka, atrage fermierii printr-o ofertă financiară predictibilă. Bumbacul recoltat este răscumpărat la un preț fix de 1.400 LKR (aproximativ 4,40 dolari) pe kilogram. Suma este considerabil mai mare față de prețul de piață al porumbului. „În mod normal, ei vând porumbul cu 150 LKR (0,47 dolari) pe kilogram”, explică Thilina Premjayanth, coordonatorul local al Fibershed. El adaugă că profitul din porumb este diminuat de costuri suplimentare: „Cea mai mare problemă este că, din acest venit, trebuie să cumpere uree și alte îngrășăminte chimice. Fermierii trebuie să cheltuiască, si o sumă enormă de bani pe garduri, deoarece elefanții și porcii mistreți vor să mănânce porumbul.” Proiectul se extinde rapid, de la 20 de fermieri pe 25 de acri anul acesta, la o țintă de 50 de fermieri și 100 de acri în 2027.
Îndoieli, temeri și o luptă cu vremea
Trecerea la o nouă cultură nu este lipsită de scepticism. Fermierii sunt preocupați în primul rând de stabilitatea veniturilor. „Criza pe termen lung pentru noi este prețul pe care îl obținem pentru aceste culturi”, mărturisește Pushpakumara, un fermier local. „Indiferent dacă este regenerativ sau convențional, principalul nostru obiectiv este prețul.” Stabilitatea acordului de răscumpărare este o altă îngrijorare. Thilakarathne, un alt localnic, este încă precaut: „Ceea ce mă îngrijorează este cum voi fi sprijinit, acordul de răscumpărare, dacă vom primi bani buni și vom fi plătiți la timp.” Peste aceste temeri planează amenințarea schimbărilor climatice. „Sunt supărat din cauza vremii”, spune Thilakarathne. „Ne așteptam la ploi în martie, dar mă tem că devine prea târziu. Cum va supraviețui bumbacul? Dacă bumbacul are nevoie de șase luni pentru a fi recoltat, ploaia întârzie foarte mult. Cum se va face recoltarea?”
Redescoperirea unei înțelepciuni pierdute
Soluția pentru multe provocări agricole vine din trecut. Înainte de industrializarea din anii ’70, Sri Lanka avea o industrie a bumbacului ce însuma aproximativ 60.000 de acri de ferme. Proiectul actual fuzionează tehnicile regenerative moderne cu practicile antice de cultivare Chena, care implică metode naturale de protecție a culturilor. „Încercăm să aducem înapoi o cultură care s-a pierdut pe vremuri, sistemele agricole care au fost respinse odată cu sistemul convențional și prețurile, care nu sunt fezabile în sistemul convențional”, explică Premjayanth. Recuperarea acestor cunoștințe este o provocare. „Fermierii cu aceste cunoștințe nu mai practică agricultura, sunt foarte bătrâni acum… E ușor să mergi la magazinul de chimicale, să iei un spray și să-l folosești. În schimb, trebuie să mergi în pădure, să identifici diferite frunze, să le aduci înapoi și să creezi poțiuni, asta e dificil. Deci cunoștințele există, dar au nevoie de un impuls puternic.”
Dincolo de profit, o viață mai sănătoasă
Renunțarea la chimicale are și un impact direct asupra sănătății fermierilor. În zonele agricole din Sri Lanka, utilizarea pesticidelor a fost asociată cu o creștere a cazurilor de boli cronice de rinichi. Pushpakumara, un fermier de 67 de ani, a simțit personal efectele. „Când folosim substanțe chimice la fermă, simt un disconfort în corp. Dacă există o tehnică pe care o putem folosi pentru a evita chimicalele, sunt interesat de cum mă poate ajuta să rămân sănătos și să mențin solul productiv.” Chiar și recolta pilot este considerată un succes dincolo de cifre. „Chiar dacă nu am fi reușit să obținem o recoltă de bumbac, ar fi fost oricum un succes, pentru că am lăsat solul într-o stare mult mai bună decât l-am găsit”, spune Rebecca O’Leary, manager la Mygroup. Ea concluzionează, atribuind meritele comunității: „Este corect să spunem că motivul pentru care acest proiect a avut atât de mult succes se datorează în totalitate fermierilor locali. Ei au adus atât de multe cunoștințe în proiect și au fost foarte generoși cu ele. Este un lucru frumos de văzut.”
