Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind ajutorul de stat de 3,2 miliarde de euro pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă. Proiectul este acum sub lupa Bruxelles-ului, însă Guvernul, prin Nuclearelectrica, susține că este vorba despre o procedură normală care nu va bloca investiția.
Ce verifică Comisia Europeană
Deși evaluarea preliminară a Comisiei arată că proiectul este necesar și contribuie la dezvoltarea economică, există îndoieli privind conformitatea deplină a măsurilor de sprijin. Executivul european verifică în principal dacă pachetul de sprijin este pe deplin proporțional și dacă nu cumva reduce excesiv riscurile pentru Nuclearelectrica, transferându-le către stat. De asemenea, sunt evaluate impactul asupra concurenței și modul în care va funcționa contractul pentru diferență (CfD). Comisia analizează dacă un astfel de contract oferă suficiente stimulente pentru o operare eficientă, alături de garanțiile că ajutorul de stat nu este transferat indirect către consumatori sau alți jucători de pe piață.
Pachetul de sprijin de 3.2 miliarde de euro
România a notificat la Bruxelles un pachet de patru măsuri clare pentru a susține retehnologizarea Unității 1, stabilite împreună cu Ministerul Energiei. Acestea sunt acum analizate în detaliu în cadrul investigației aprofundate. Pachetul include următoarele componente:
- un grant de aproximativ 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare;
- garanții de stat pentru împrumuturile necesare finanțării proiectului;
- un contract pentru diferență (CfD), pe o perioadă de 30 de ani;
- un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și operării.
Reacția Guvernului: „O procedură standard”
Răspunsul oficial, transmis de Nuclearelectrica la solicitarea Secretariatului General al Guvernului și semnat de directorul general Cosmin Ghiță, încearcă să clarifice situația. Documentul arată că pachetul de sprijin este „necesar, adecvat și proporțional” și respectă normele europene. Mai mult, deschiderea investigației este descrisă drept „o procedură standard”, aplicată în mod curent proiectelor de acest tip. Se insistă că proiectul nu depinde de această etapă pentru a avansa, invocând „disponibilități bănești semnificative” la nivelul Nuclearelectrica și împrumuturi deja contractate. Totuși, se admite că dialogul cu Comisia este unul „iterativ de clarificări” și că, în acest context, „măsurile inițial propuse pot fi ajustate” înainte de o decizie finală. Practica anterioară a Comisiei în proiecte nucleare similare arată că schemele de sprijin au fost modificate înainte de a primi aprobarea finală.
Impactul pe piața energiei
Miza proiectului este una majoră pentru sistemul energetic național. Unitatea 1 de la Cernavodă, pusă în funcțiune în 1996, asigură aproximativ 10% din producția de energie electrică a României. Durata sa de viață se încheie în 2027, iar proiectul de retehnologizare ar prelungi funcționarea cu încă 30 de ani, la o capacitate de circa 706 MW. Potrivit Nuclearelectrica, ajutorul este justificat prin „efectele pozitive” asupra sistemului energetic, contribuind la securitatea energetică și la decarbonizare. Contractele pentru diferență sunt prezentate ca un instrument ce poate asigura venituri stabile producătorului și „prețuri mai previzibile pentru gospodării și consumatorii industriali”, fiind „prin definiție un mecanism de piață”. Analiza Comisiei Europene va continua, iar în acest timp, România și alte părți interesate pot transmite observații înainte ca Bruxelles-ul să ia o decizie finală.
