România se numără printre țările cu cele mai mari scăderi ale populației din Uniunea Europeană, cu o diminuare estimată la 24,3% în următoarele decenii. Proiecțiile Eurostat, publicate în aprilie 2026, arată că populația totală a UE va scădea de la 452 la 399 de milioane de locuitori, în timp ce vârsta medie va crește semnificativ.
Populația Uniunii Europene ar urma să scadă cu 11,7% între 2025 și 2100, ceea ce înseamnă aproximativ 53 de milioane de persoane mai puțin. Nu toate statele vor fi afectate în mod egal. Din cele 30 de țări europene analizate, doar 12 vor înregistra creșteri de populație, în timp ce 18, inclusiv România, vor pierde locuitori. Aceste diferențe sunt influențate în principal de migrație și de structura pe vârste a populației.
Harta demografică a Europei se redesenează
Distribuția demografică a continentului se va schimba fundamental. Cele mai mari scăderi de populație vor fi înregistrate în Europa Centrală și de Est. Letonia (-33,9%), Lituania (-33,4%), Polonia (-31,6%) și Grecia (-30,1%) riscă să piardă peste o treime din locuitori. Urmează în clasament Bulgaria (-28%), Croația (-27%), Slovacia (-26,7%), România (-24,3%), Italia (-24%) și Ungaria (-22,5%), toate cu scăderi de peste 20%. Scăderi mai moderate, între 10% și 20%, sunt prognozate pentru Portugalia (-19,3%), Estonia (-19,1%), Cehia (-11,5%), Finlanda (-10,7%), Slovenia (-10,6%) și Germania (-10,6%).
Statele care vor crește și factorii din spate
În contrast, câteva state vor înregistra creșteri ale populației. Luxemburg (+36,4%), Islanda (+27,1%) și Malta (+26%) conduc acest clasament. Pe listă se mai află Elveția (+16,9%), Irlanda (+14,6%), Norvegia (+11,8%) și Suedia (+10%). Cercetătorii de la Vienna Institute of Demography și Max Planck Institute for Demographic Research identifică trei factori principali pentru aceste schimbări: mortalitatea, fertilitatea și migrația. În prezent, migrația este principalul motor al evoluției demografice în Europa. Specialiștii explică: „În condițiile în care toate țările UE au niveluri scăzute ale natalității, doar statele cu imigrație constantă pot menține sau crește populația pe termen lung.”
O Europă cu o treime din populație peste 65 de ani
Pe lângă scăderea numerică, Europa se va confrunta cu o îmbătrânire accentuată a populației, cu impact direct asupra economiei, sistemelor de sănătate și pieței muncii. Până în 2100, procentul persoanelor de peste 85 de ani va crește de la 3,2% la 10,8%. Grupul de vârstă 66-84 de ani va ajunge la 21,8% din totalul populației. Astfel, persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta aproape o treime din populația Europei, față de aproximativ o cincime în prezent. Toate grupele de vârstă mai tinere vor scădea ca pondere. Populația activă, cu vârste între 31 și 65 de ani, se va reduce de la 47,8% la 40,5%, ceea ce înseamnă mai puțini oameni care să susțină sistemele sociale.
Noua ierarhie a puterii în Uniunea Europeană
Scăderile inegale vor modifica și clasamentul celor mai populate țări din UE. Spania este singura mare economie care ar putea înregistra o creștere ușoară a populației, de 1,3% până în 2100. Franța va avea o scădere minoră, de 2,5%, în timp ce Germania și Italia vor pierde 10,6% și, respectiv, 24% din locuitori. În acest context, Spania va depăși Italia și va deveni a treia cea mai populată țară din Uniunea Europeană. Populația Italiei ar putea scădea cu aproximativ 15 milioane de persoane, în timp ce populația Spaniei va crește ușor. Aceste schimbări vor modifica echilibrul demografic al continentului, iar România, printre cele mai afectate țări, va avea de înfruntat provocări importante.
