Componenta nerambursabilă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a înregistrat o creștere de 3 miliarde de lei în primul trimestru al anului. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că suma a urcat de la 2,8 miliarde la un total de 5,8 miliarde de lei. Oficialul avertizează însă că absorbția fondurilor trebuie accelerată masiv.
Prezent la conferința „Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei”, ministrul a explicat strategia care a dus la această evoluție. Accentul a fost pus pe securizarea componentei de grant, adică a banilor care nu trebuie returnați.
Prioritate pe granturi și proiecte funcționale
Strategia Ministerului Finanțelor a vizat flexibilizarea sistemului de cofinanțare, o măsură care a generat deja rezultate vizibile la finalul anului trecut. „Am creat, în ultimul trimestru din anul trecut, un sistem mult mai flexibil de asigurare a cofinanţărilor, lucru care s-a văzut în modul în care, practic, au crescut plăţile în ultima parte a anului. Şi acelaşi sistem ne propunem să-l punem în practică inclusiv în acest an şi este deja în arhitectura bugetului aprobat”, a declarat Alexandru Nazare.
Obiectivul principal este finanțarea proiectelor viabile prin bani nerambursabili. „Asta a fost una dintre priorităţile noastre la Ministerul Finanţelor, pentru că vrem să securizăm cât mai mult din componenta de grant, iar proiectele să fie proiecte care merg şi funcţionează”, a completat ministrul. Un exemplu concret în acest sens este Autostrada Moldovei. Proiectul strategic a fost mutat de pe componenta de împrumut pe cea de grant, o decizie cu efecte directe în execuția bugetară.
Creștere de 5 miliarde lei pe fonduri nerambursabile și de coeziune
Cifrele prezentate de oficialul guvernamental arată o dinamică pozitivă în primul trimestru. Sumele alocate proiectelor cu finanțare nerambursabilă s-au dublat. „Vorbim, spre exemplu, de zona nerambursabilă. Dacă în trimestrul I aveam 2,8 miliarde lei, acum avem 5,8 miliarde lei. Deci o creştere de 3 miliarde lei în trimestrul I. Avem nevoie de mult mai mult. Se vede creşterea, dar trebuie să accelerăm, dat fiind că termenul este august”, a explicat Nazare.
Evoluția este pozitivă și în cazul fondurilor de coeziune, care au înregistrat un avans de aproape 2 miliarde de lei în aceeași perioadă. „Avem o creştere inclusiv în privinţa fondurilor de coeziune, care se reflectă în execuţie, iar creşterea fondurilor de coeziune pe trimestrul I este de la 7,8 miliarde lei la 9,7 miliarde lei. Deci aproape 2 miliarde lei în plus pentru fondurile de coeziune”, a adăugat ministrul.
Presiune maximă din cauza termenului limită și a crizei politice
Autoritățile se află sub presiunea termenului limită din luna august pentru îndeplinirea reformelor și a jaloanelor necesare obținerii următoarelor tranșe de bani din PNRR. Ministrul Finanțelor și-a exprimat convingerea că cele mai importante aspecte, inclusiv cele 14 puncte menționate de ministrul Fondurilor Europene, vor fi monitorizate atent pentru a fi finalizate la timp.
Planurile de accelerare a absorbției fondurilor europene se pot lovi însă de realitatea politică. Contextul actual complică atingerea obiectivelor, deși bugetul a fost construit tocmai pentru a sprijini acest demers. „Această criză politică care se prefigurează şi pe care sper că încă o mai putem preveni nu ajută nici la acest subiect”, a conchis Alexandru Nazare.
