Noul lider politic din Ungaria, Péter Magyar, a anunțat un plan de a reface o sferă de influență similară cu cea a Imperiului Austro-Ungar. Viziunea sa se bazează pe o colaborare strânsă cu Austria și alte state central-europene pentru a consolida puterea economică și politică a regiunii în cadrul Uniunii Europene.
O alianță bazată pe istorie și economie
Viziunea lui Péter Magyar este fundamentată pe o moștenire istorică și interese economice pragmatice. „Obișnuiam să împărțim o țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei,” a declarat Magyar după victoria sa în alegeri. El a detaliat intențiile sale, adăugând: „Aș dori să întăresc relația dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice.”
Planul său prevede crearea unui bloc consolidat de națiuni central-europene, conduse de lideri de dreapta cu viziuni conservatoare comune pe teme precum migrația și politica energetică. Aceste țări, poziționate strategic între Europa de Vest și Rusia, au manifestat adesea o deschidere mai mare pentru menținerea legăturilor de afaceri cu Moscova.
Pașii concreți ai noului plan regional
Noul lider de la Budapesta a prezentat deja pașii concreți ai strategiei sale. El a propus fuzionarea Grupului de la Vișegrad, din care fac parte Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, cu formatul Slavkov, un cadru de cooperare ce include Austria, Cehia și Slovacia. „Cred că acest lucru este în interesul fiecărei țări, inclusiv al Austriei și Ungariei,” a spus el. „Așa că sper că vom putea face progrese aici.”
Ca un semnal al priorităților sale, Magyar a anunțat că primele sale vizite oficiale, la începutul lunii mai, vor fi la Varșovia și Viena. Una dintre mizele principale este deblocarea fondurilor UE înghețate în valoare de 18 miliarde de euro. Pe lângă acestea, el dorește acces la împrumuturi europene de apărare de 16 miliarde de euro și încetarea amenzii de 1 milion de euro pe zi aplicată Ungariei pentru nerespectarea legislației UE privind migrația.
„Vizita la Varșovia este despre împărtășirea experiențelor privind tranziția înapoi la o democrație liberală,” explică Emil Brix, fost diplomat austriac și istoric. „Vizita la Viena are mai mult de-a face cu politica europeană și cu faptul că este necesar să dezvoltăm propriile noastre propuneri din interiorul acestei regiuni.”
Cum răspunde guvernul de la Viena
Guvernul austriac pare deschis ideii de colaborare consolidată. Un diplomat austriac de rang înalt, sub protecția anonimatului, a recunoscut logica din spatele planului. „Suntem cu toții state de aproximativ aceeași mărime, cu multe interese comune, iar împreună am fi mai relevanți în ceea ce privește capacitatea de vot,” a spus diplomatul.
Pentru conservatorii de la Viena, o legătură mai strânsă cu Budapesta este o ambiție mai veche, deși încercările anterioare au eșuat. Reinhold Lopatka, europarlamentar al Partidului Popular Austriac, a comentat tranziția politică din Ungaria. „Am lucrat îndeaproape cu Orbán în anii 1990 și spun mereu că tânărul Orbán ar fi fost cu siguranță unul dintre cei mai mari critici ai bătrânului Orbán de astăzi.” Acesta a adăugat: „În ciuda tuturor problemelor cu care ne-am confruntat, am reușit să lucrăm împreună la unele probleme, dar de-a lungul anilor acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil și, în cele din urmă, imposibil.”
Legăturile economice dintre cele două țări sunt deja foarte puternice. Austria este al doilea cel mai mare investitor în Ungaria, după Germania, cu un volum de investiții de peste 11,7 miliarde de euro. În același timp, aproximativ 134.000 de maghiari lucrează în Austria.
Miza reală este puterea la Bruxelles
Miza finală a acestor mișcări diplomatice pare a fi creșterea influenței în cadrul Uniunii Europene. Magyar a petrecut aproape un deceniu la Bruxelles ca diplomat sub guvernarea Orbán, înainte de a se distanța de partidul Fidesz. Totuși, există diferențe notabile între națiunile central-europene, în special în privința Ucrainei. În timp ce Austria și Polonia sprijină ajutorul UE pentru Kiev, Ungaria condusă de Magyar, deși nu mai blochează activ sprijinul, se alătură Cehiei și Slovaciei în a nu susține pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina.
Experții consideră că interesele comune vor prevala. „Dacă aceste țări ar putea prezenta propuneri integrate și proiecte integrate care sunt coordonate, acest lucru le-ar consolida poziția atunci când vine vorba de distribuirea fondurilor și a banilor de coeziune de la Bruxelles,” consideră Reinhard Heinisch, politolog la Universitatea din Salzburg.
Stefano Bottoni, profesor la Universitatea din Florența, specializat pe Europa de Est, oferă o perspectivă clară. „El este, practic, primul prim-ministru maghiar care are o înțelegere perfectă a modului în care funcționează mașinăria de la Bruxelles și a UE. Și dacă vrei să contezi mai mult la Bruxelles, dacă vrei să fii o contrapondere la marile [țări] – Franța, Germania – atunci trebuie să-ți unești forțele.”
