Un avertisment emis de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) pe 23 aprilie arată că vizitele la camerele de gardă din cauza mușcăturilor de căpușe au atins cel mai înalt nivel din 2017 încoace. Această creștere ar putea prevesti un sezon deosebit de sever pentru boala Lyme, o afecțiune transmisă de aceste insecte. Deși cifrele oficiale din 2023 indică peste 89.000 de cazuri raportate în SUA, experții estimează că numărul real al persoanelor care contractează boala anual se apropie de 500.000.
Ce este boala Lyme și cum se transmite
Boala Lyme, identificată pentru prima dată în 1975, este cauzată de bacteria Borrelia, în special specia Borrelia burgdorferi. Aceasta este transmisă oamenilor prin mușcătura căpușelor din specia Ixodes, cunoscute și sub denumirea de „căpușele cerbului”. Acestea se infectează după ce se hrănesc de la un animal purtător al bacteriei, precum o pasăre, un șoarece sau o căprioară. Un detaliu esențial este că, pentru a transmite bacteria, căpușa trebuie să rămână atașată de piele pentru o perioadă cuprinsă între 24 și 48 de ore.
Simptomele timpurii și semnul clasic al infecției
Multe persoane nu observă mușcătura de căpușă, de aceea este importantă recunoașterea primelor semne. Simptomele timpurii apar de obicei la 3 până la 30 de zile de la mușcătură și pot include febră, dureri musculare și oboseală, fiind ușor de confundat cu o răceală. Semnul clasic al bolii Lyme este o erupție cutanată în formă de „țintă” sau „ochi de taur” la locul mușcăturii, care apare în aproximativ 70% până la 80% din cazuri. Dacă observați o astfel de erupție sau aveți simptome asemănătoare gripei după ce ați petrecut timp în natură, este recomandat să consultați un medic. Un test de sânge poate confirma infecția, deși în primele săptămâni poate oferi un rezultat fals negativ. Tratamentul standard constă într-un curs de antibiotice de două până la patru săptămâni, care este foarte eficient în această fază incipientă.
Riscurile bolii Lyme netratate pe termen lung
Dacă este lăsată netratată, bacteria se poate răspândi în organism și poate provoca probleme serioase pe termen lung. Aproximativ 60% dintre persoanele care nu urmează un tratament pentru boala Lyme pot dezvolta artrită. În cazuri mai rare, infecția poate afecta inima și sistemul nervos. Inflamația creierului sau a țesuturilor înconjurătoare poate duce la dureri de cap, probleme de echilibru, precum și la modificări de memorie și comportament. De asemenea, boala poate provoca leziuni ale nervilor, cauzând amorțeală, furnicături și slăbiciune musculară. Aceste simptome pot apărea la luni sau chiar ani de la infecția inițială. Chiar și după un tratament administrat târziu, unele simptome pot persista, deoarece sistemul nervos se vindecă lent, iar în anumite situații, daunele pot fi permanente.
Prevenția, cel mai bun scut împotriva bolii
Până la disponibilitatea unui vaccin promițător, aflat în prezent în faza de testare și care a arătat o eficacitate de 70% într-un studiu recent, prevenția rămâne cea mai bună metodă de protecție. Iată câteva măsuri practice recomandate:
- Folosiți spray-uri repelente pentru insecte și căpușe pe piele și haine. Permetrina, aplicată pe îmbrăcăminte, este deosebit de eficientă și rezistă la mai multe spălări.
- Purtați bluze cu mânecă lungă și pantaloni lungi când mergeți prin iarbă înaltă sau pădure. Hainele de culoare deschisă ajută la observarea mai ușoară a căpușelor.
- Imediat după ce ajungeți acasă, scoateți hainele de exterior, spălați-le și uscați-le la o temperatură ridicată. Un duș poate îndepărta căpușele care încă nu s-au atașat.
- Efectuați un control zilnic al pielii, insistând în zonele calde și ascunse: subraț, gât, după urechi și în zona lenjeriei intime.
- Dacă găsiți o căpușă atașată, îndepărtați-o cu o pensetă, trăgând ferm și perpendicular pe piele. Dacă bănuiți că a stat atașată mai mult de 36 de ore, consultați medicul pentru a afla dacă este necesară o doză de antibiotic preventiv.
