Compania OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, a lansat o serie de propuneri menite să remodeleze economia în era inteligenței artificiale. Viziunea include săptămâna de lucru de patru zile, taxe pe roboți și crearea unor fonduri publice de avere, în contextul îngrijorărilor privind impactul IA asupra locurilor de muncă și a concentrării averii. Propunerile vin într-un moment în care administrația Trump lucrează la un cadru național pentru IA, semnalând o încercare de poziționare bipartisană.
Taxe pe capital, nu pe muncă
Propunerea centrală a OpenAI vizează mutarea poverii fiscale de pe muncă pe capital. Compania avertizează că, fără o schimbare, expansiunea inteligenței artificiale ar putea goli baza de impozitare care finanțează programe sociale precum Social Security sau Medicaid. Acest lucru s-ar întâmpla pe măsură ce profiturile corporative cresc și dependența de veniturile din muncă scade. „Pe măsură ce IA remodelează munca și producția, compoziția activității economice se poate schimba, extinzând profiturile corporative și câștigurile de capital, în timp ce reduce potențial dependența de veniturile din muncă și de impozitele pe salarii”, a scris OpenAI.
Compania sugerează taxe mai mari pe veniturile corporative, pe randamentele generate de IA sau pe câștigurile de capital la nivel înalt. OpenAI readuce în discuție o taxă pe roboți, o idee propusă de fondatorul Microsoft, Bill Gates, încă din 2017. Aceasta presupunea ca robotul să plătească în sistem aceeași sumă de taxe ca și omul pe care l-a înlocuit. Propunerea este relevantă în contextul în care administrația Trump a redus impozitul pe profit de la 35% la 21% în primul său mandat.
Un fond public de avere
O altă propunere îndrăzneață este crearea unui Fond Public de Avere. Acesta ar oferi americanilor o participație publică automată în companiile de inteligență artificială și în infrastructura aferentă, chiar dacă nu sunt investiți direct pe piața de capital. Orice profituri generate de acest fond ar fi distribuite direct cetățenilor. Ideea ar putea atrage americanii care au privit cum IA a umflat valoarea companiilor de tehnologie fără ca ei să vadă vreun câștig direct din această creștere.
Săptămâna de lucru de 4 zile
În domeniul muncii, OpenAI sugerează subvenționarea unei săptămâni de lucru de patru zile, fără pierderi salariale. Această idee se aliniază cu promisiunile industriei tech, conform cărora IA va oferi oamenilor un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. OpenAI consideră că aceste beneficii sunt responsabilități corporative, nu guvernamentale. Compania propune ca firmele să mărească contribuțiile la fondurile de pensii, să acopere o parte mai mare din costurile de sănătate și să subvenționeze îngrijirea copiilor sau a bătrânilor. Separat, se propun și conturi de beneficii portabile, care să urmărească angajații de la un job la altul.
O nouă politică industrială
Compania susține că lumea se află într-un punct de cotitură. „Intrăm într-o nouă fază de organizare economică și socială care va remodela fundamental munca, cunoașterea și producția”, se arată în document. Acest lucru, spun reprezentanții OpenAI, necesită „o nouă agendă de politică industrială care să asigure că superinteligența aduce beneficii tuturor”.
OpenAI face o paralelă cu epoci de transformare economică, precum Revoluția Industrială, amintind cum mișcări precum New Deal au asigurat că „creșterea s-a tradus într-o oportunitate mai largă și o securitate mai mare” prin „construirea de noi instituții publice, protecții și așteptări despre ceea ce ar trebui să ofere o economie corectă, inclusiv protecția muncii, standarde de siguranță, plase de siguranță socială și acces extins la educație”. Miza actuală este considerată și mai mare. „Tranziția către superinteligență va necesita o formă și mai ambițioasă de politică industrială, una care să reflecte capacitatea societăților democratice de a acționa colectiv, la scară largă, pentru a-și modela viitorul economic astfel încât superinteligența să aducă beneficii tuturor”, a concluzionat OpenAI.
Riscuri și infrastructură
Dincolo de beneficii, OpenAI recunoaște și pericolele. Printre acestea se numără utilizarea abuzivă de către guverne sau actori rău intenționați și posibilitatea ca sistemele să opereze dincolo de controlul uman. Pentru a atenua aceste amenințări, se propun planuri de izolare pentru IA periculoasă, noi organisme de supraveghere și măsuri de protecție specifice împotriva utilizărilor cu risc ridicat, cum ar fi atacurile cibernetice și amenințările biologice.
Documentul include și propuneri de creștere, precum extinderea infrastructurii electrice pentru a susține cererea de energie a IA și accelerarea construcției de infrastructură specifică prin subvenții, credite fiscale sau participații la capital. OpenAI consideră că IA ar trebui tratată ca o utilitate publică, iar guvernul și companiile ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că rămâne accesibilă și nu este controlată de doar câteva firme. Compania a fost fondată ca o organizație non-profit, dar a devenit o companie cu scop lucrativ anul trecut, o schimbare care a generat critici cu privire la compatibilitatea misiunii declarate cu obligațiile față de acționari.
