Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu o lege care elimină plafoanele pentru cheltuielile de protocol ale șefilor din companiile de stat listate la bursă. Directorii și administratorii ar putea astfel deconta sume nelimitate pentru transport, cazare și reprezentare, sub pretextul exercitării mandatului.
Un amendament controversat elimină plafoanele
În centrul disputei se află un amendament introdus în Camera Deputaților la Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care modifică regimul de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice. Potrivit textului criticat, pentru companiile de stat listate, cheltuielile cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea nu mai sunt considerate „beneficii” sau „avantaje”. Această modificare semantică are efecte financiare majore. Până acum, aceste costuri erau plafonate la limita de două indemnizații fixe brute lunare pe an. Prin eliminarea încadrării ca „beneficii”, dispare automat și acest plafon, deschizând calea unor decontări care pot eroda profiturile unor companii strategice pentru economia națională.
Riscul unor avantaje materiale mascate
Argumentația Administrației Prezidențiale subliniază riscul de „camuflare” a unor bonusuri financiare mascate în costuri profesionale. Sesizarea, trimisă la CCR pe 30 aprilie 2026, avertizează că se creează un regim privilegiat și lipsit de control pentru conducerile acestor companii. În loc să existe o remunerație clară, sistemul propus încurajează o zonă gri, unde protocolul poate fi decontat fără limite, afectând direct randamentul economic al întreprinderii. Companiile vizate includ jucători strategici de pe piața de energie, transporturi sau infrastructură. Președintele consideră că oferirea acestui tip de „cec în alb” conducerilor acestor companii este incompatibilă cu exigențele unei administrări prudente a patrimoniului public.
Guvernanță corporativă și previzibilitate sub semnul întrebării
Din punct de vedere juridic, sesizarea pune sub semnul întrebării previzibilitatea actului normativ. Formularea conform căreia se pot deconta cheltuieli „realizate în scopul exercitării mandatelor” este considerată mult prea vagă pentru a oferi o barieră reală împotriva abuzurilor. Practic, este imposibil de estimat cuantumul total al acestor costuri, lăsând loc unui arbitrar total în gestionarea resurselor. Această lipsă de criterii clare de cuantificare subminează principiile unei guvernanțe corporative transparente și eficiente. Se argumentează că modificarea legislativă depășește cu mult intenția inițială a Guvernului, transformând o ordonanță tehnică într-un instrument de favorizare a unei elite de management la stat. Sesizarea trimisă la CCR invocă direct încălcarea Articolului 135 din Constituția României, care obligă statul să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică și financiară.
