Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat pe larg raportul de 800 de pagini al Consiliului Concurenței care investighează o posibilă înțelegere neconcurențială între zece bănci comerciale. Isărescu a declarat că discuția despre ROBOR a reapărut și „tulbură” societatea românească, semnalând persistența unor confuzii majore în spațiul public.
O discuție considerată periculoasă
Șeful băncii centrale atrage atenția asupra neînțelegerilor care planează asupra rolului instituțiilor financiare și a indicatorilor de piață. Acesta subliniază complexitatea subiectului și frecvența confuziilor apărute în discursul public. „Persistă în discursul public neînţelegeri, confuzii privind rolul băncilor, rolul băncii centrale, cum funcţionează. Noi am început de 35 de ani. Dacă te uiţi la discursul public, confuzile sunt zilnice, nu sunt aşa – din când în când. Persistă şi confuzii legate de indicatori, de indici care sunt folosiţi în societate. Iau un exemplu care a răzbătut în opinia publică: discuţia cu ROBOR, iar a apărut şi tulbură societatea românească. Eu îmi dau seama cât de periculoasă e discuţia asta, nu pot să intru în foarte multe detalii”, a afirmat guvernatorul BNR.
Analiza raportului de 800 de pagini
Mugur Isărescu a precizat că a citit integral documentul voluminos al Consiliului Concurenței, care totalizează 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe. Guvernatorul a explicat că raportul pornește de la premise corecte, recunoscând natura tehnică a indicelui și caracterul ferm al cotațiilor. „Există un procedeu în derulare, între bănci şi Consiliul Concurenţei. Am citit raportul, are 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe, numai să-l parcurg mi-a luat un weekend. Se începe chiar bine raportul, curge, nu am ce să îi reproşez. Începe bine raportul, că ROBOR e indicele pieţei interbancare – am evoluat, pentru că înainte se spunea că e doar pentru împovărarea creditelor debitorilor. Se spune mai mult – cotaţiile sunt ferme; sunt ferme nu sunt indicative, adică dacă o bancă a pus cotaţie fermă trebuie să o execute. În trecut apăreau diverşi reprezentanţi ai partidelor politice şi vorbeau despre cum vor să exploateze bietul debitor din România. Acolo (în raportul Consiliului Concurenţei – n.red.) se spune clar: cotaţiile sunt ferme”, a explicat Isărescu.
Acuzația de cartelizare, pusă sub semnul întrebării
După analiza inițială, guvernatorul BNR sugerează că acuzația principală a raportului omite un element fundamental al pieței monetare, anume rolul băncii centrale. Acesta a subliniat că piața monetară este formată atât din băncile comerciale, cât și din Banca Națională a României. „Dar, după ce citeşti 500 de pagini ajungi la acuza principală: că au loc nişte înţelegeri neconcurenţiale, un fel de cartelizare între băncile comerciale. Te întrebi: se uită faptul că e indicele pieţei monetare? Piaţa monetară e formată din BNR şi bănci comerciale. Piaţa monetară sau interbancară e esenţială, prin ea se transmite politica monetară”, a continuat Isărescu.
De ce a scăzut ROBOR cu 2%?
Pentru a demonta ideea unei conspirații a trezorierilor bancari, Mugur Isărescu a lansat o întrebare retorică legată de evoluția recentă a indicelui. Guvernatorul a punctat scăderea înregistrată de ROBOR în ultimele luni. „Din iunie până în prezent a scăzut cu 2%. Aşa, niste şmecheraşi sunt cei care au crescut ROBOR şi de ce a scăzut atunci? Tot ei l-au scăzut?”, a întrebat guvernatorul. Ancheta Consiliului Concurenţei, deschisă în 2022, vizează modul de stabilire a indicelui de referinţă pentru creditele în lei cu dobândă variabilă. Raportul preliminar a fost deja transmis celor 10 bănci investigate, care au anunțat că iau în considerare utilizarea tuturor căilor legale de contestare, inclusiv acționarea în instanță, în funcție de decizia finală a autorității.
