O moleculă descoperită în sângele pitonilor a redus pofta de mâncare și a dus la o scădere în greutate de 9% la șoarecii obezi, într-un experiment de doar 28 de zile. Cercetătorii consideră că substanța, denumită pTOS, ar putea sta la baza unei noi generații de medicamente pentru slăbit, cu mai puține efecte secundare. Studiul a fost publicat în revista științifică Nature Metabolism.
Metabolismul extrem al pitonilor
Pitonii urmează una dintre cele mai extreme diete din natură. Aceștia pot înghiți o pradă, precum o antilopă, dintr-o singură mișcare și apoi pot supraviețui luni întregi fără să se hrănească. Pitonii birmanezi pot atinge peste 5 metri lungime și aproape 100 de kilograme, consumând în sălbăticie pradă care poate reprezenta până la 100% din propria greutate corporală. Transformările post-masă sunt spectaculoase. În doar câteva ore, inima pitonului se mărește cu 25%, iar metabolismul se accelerează de până la 4.000 de ori pentru a digera hrana. Ulterior, acești șerpi pot rezista între 12 și 18 luni fără să mănânce, fără efecte negative vizibile.
Identificarea moleculei pTOS
Pornind de la aceste performanțe, oamenii de știință au analizat sângele unor pitoni birmanezi tineri, cu greutăți între 1,5 și 2,5 kilograme. Șerpii din laborator nu mâncaseră timp de 28 de zile înainte de experiment. După ce li s-a oferit o masă reprezentând 25% din greutatea lor, cercetătorii au identificat peste 200 de molecule a căror concentrație a crescut în sânge. Una dintre ele, numită pTOS, a ieșit în evidență, nivelul său crescând de peste 1.000 de ori. Această moleculă este produsă de bacteriile din intestinul șarpelui și se găsește în cantități mici și în urina umană. „Clar, nu suntem șerpi”, a declarat dr. Jonathan Long, profesor asociat de patologie la Universitatea Stanford și coautor al studiului. „Dar, studiind aceste animale, putem identifica molecule sau căi metabolice care influențează și metabolismul uman.”
Efectul direct asupra apetitului
Atunci când molecula pTOS a fost administrată șoarecilor de laborator, nu au fost observate efecte evidente asupra consumului de energie sau asupra dimensiunii organelor. Impactul a fost în altă parte. „Ceea ce a influențat a fost apetitul și comportamentul alimentar al șoarecilor”, a adăugat cercetătorul. Șoarecii obezi care au primit pTOS au mâncat semnificativ mai puțin decât cei din grupul de control. La finalul celor 28 de zile, șoarecii tratați au pierdut 9% din greutatea corporală.
O alternativă la Wegovy?
Molecula pTOS pare să funcționeze diferit față de medicamentele actuale pentru slăbit, precum cele de tip GLP-1 (Wegovy). Acestea din urmă încetinesc golirea stomacului pentru a induce senzația de sațietate, dar pot provoca efecte secundare precum greață, constipație și dureri abdominale. În schimb, pTOS pare să acționeze direct asupra hipotalamusului, o regiune a creierului care reglează apetitul. Profesoara Leslie Leinwand, biolog la Universitatea din Colorado Boulder și coautoare a studiului, a confirmat acest mecanism. „Am descoperit practic un inhibitor al apetitului care funcționează la șoareci fără unele dintre efectele secundare ale medicamentelor GLP-1.” Leinwand a precizat că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca descoperirea să poată fi aplicată clinic, dar a adăugat că prezența naturală a moleculei pTOS la oameni, chiar și în cantități mici, sugerează că ar putea fi sigură.
